Flăcările destinului, prezentare

Titlul original: Alev alev
Traducere: Flăcările destinului
Gen: dramă
Episoade: 28 (1 sezon)
Productie: Ay Yapim, 2020-2021
Rețeaua de distribuție: Show TV Turcia, care este și deținătorul drepturilor de autor
Regia: Ahmet Katıksız, Ufuk Hakan Eren, Özgür Sevimli
Scenariul: Burcu Görgün Toptaş, Damla Serim
Distribuția: Demet Evgar, Dilan Çiçek Deniz, Hazar Ergüçlü

Serialul se difuzează pe Happy Channel din iulie 2021.

Flăcările destinului se bazează pe povestea originală cu același titlu de pe Netflix (Bazar de la Charite, producție franceză, ocazie cu care vă recomand să vedeți această excepțională mini-serie), o dramă de epocă ce are drept sursă o întâmplare adevărată din Parisul secolului al XIX-lea, în care peste 100 de femei au murit într-un incendiu la un bal de caritate. Povestea urmărește trei supraviețuitoare, a căror suferință începe abia după stingerea focului. Regizat de Alexandre Laurent, acel mini-serial de 8 episoade a avut un succes uriaș în Franța, cu peste 7 milioane de telespectatori la fiecare episod.

Versiunea modernă prezentată de casa de producție turcească Ay Yapim va explora această poveste plină de trădări, înșelăciune și frământări romantice într-un cadru contemporan. Serialul reunește o distribuție de succes, Demet Evgar (Avlu), Dilan Çiçek Deniz (Groapa) și Hazar Ergüçlü (Kuzey Güney, Medcezir) ca fiind cele trei femei a căror soartă va fi schimbată pentru totdeauna după ce au supraviețuit incendiului devastator.

Cemre (Demet Evgar), împreună cu fetița ei, încearcă să scape de coșmarul violenței unei căsnicii pe care la început a acceptat-o din dragoste. Ea s-a căsătorit cu Çelebi Kayabeyli, fost primar, care o molestează în permanență și pretinde că este bolnavă psihic și că ar fi avut o tentativă de sinucidere, pentru a putea să scape de Cemre la un moment dat. Însă bărbatul se folosește de acest truc pentru că nu dorește ca ea să intenteze divorțul, și în acest caz, dacă Cemre este declarată instabilă psihic, semnătura ei nu are nicio valoare. Celebi o tot amenință că-i ia fata dacă nu i se supune fără să crâcnească.

Rüya (Dilan Çiçek Deniz), nu s-a confruntat niciodată cu partea urâtă a vieții, pentru că deocamdată este frumoasă și privilegiată. Trăiește în siguranță și în lux, fără să fie interesată de viața altor pături sociale.

Çiçek (Hazar Ergüçlü), este pe punctul de a-și pierde identitatea și frumusețea, care reprezintă viața ei, în timp ce încearcă să înceapă o pagină nouă către o viață fericită. Tot ceea ce-și dorește este să se mărite bine și să ducă o viață îndestulată.

Drumurile acestor trei femei ale căror personaje și povești sunt foarte diferite între ele se încrucișează în timpul unui bal de caritate unde izbucnește un violent incendiu. Nimic nu va mai fi la fel odată ce flăcările se vor stinge. Drumurile lor se vor intersecta, trădările vor fi la tot pasul, luptele vor începe de peste tot. Ca și cum cele trei vieți nici nu ar fi existat, soarta le va aduce în momentul zero al unui drum cu totul necunoscut pentru fiecare dintre ele.

Personajele:

Cemre - fosta soție a lui Çelebi Kayabeyli. De la început a avut o viață grea în copilărie și în căsătorie. În timpul incendiului se preface moartă și asta îi schimbă cu totul viața. Până la urmă se recăsătorește cu Ozan.

Cicek - părinții săi au murit și ea locuiește în aceeași casă cu Rüya încă din copilărie. În timp ce se lupta cu iubitul Ruyei, İskender, ca să-l convingă s-o salveze pe aceasta din foc, el o impinge cu putere astfel că fata este cuprinsă de flăcări și leșină. Fiind de nerecunoscut din cauza arsurilor, preia identitatea lui Șimal, care a murit arsă, pentru a o ajuta pe Tomris.

Rüya - este fiica bogătașului Kenan Yıldırımlar, care organizează balul de caritate. Când izbucnește incendiul, el nu vrea să rămână în flăcări ci o lasă pe fiică-sa acolo, să moară. Cel care o salvează pe fată este Ömer, cu care mai târziu se va căsători.

Tomris Üstünoglu - este fondatoarea spitalului Üstünoğlu. Și-a pierdut fata, pe Șimal, în foc. A rămas cu nepotul său, Atlas și cu ginerele Bülent, un tip care dă mereu peste necazuri.

Ozan Akinsel - este jurnalist și are multe probleme din cauza acestei profesii. El este cel mai bun prieten al lui Ömer. Are grijă de Cemre și o protejează.

Omer Atayci - e un băiat din cartier, curajos și săritor. Este cel mai bun prieten al lui Ozan. A salvat mulți oameni din incendiu.

Iskender Kayabeyli - este fratele lui Çelebi Kayabeyli. Și-a arătat adevărata față când a lăsat-o pe Rüya în foc și a împins-o pe Çiçek în flăcări. Este gata să-l facă pe Ömer să aibă probleme.

 urmează: episoadele 1-10, 11, 12-20, 21-28.

sursa foto: tr.wikipedia.org



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

De ce să devii producător de înghețată

Răspunsul pe scurt este așa: ca să obții securitatea financiară. Mai detaliat, asta înseamnă că este recomandabil să investești într-o afacere proprie și cel mai avantajos domeniu de afaceri este comerțul cu produse alimentare. Ceea ce se consumă zilnic, ceea ce omul are nevoie permanent, este hrana, apa, aerul. Aerul este la liber pentru toată lumea, dar hrana și apa îmbuteliată reprezintă surse de venit pentru cei cu abilități comerciale și de business.

Printre cele mai populare alegeri disponibile se numără afacerile cu deserturi și acest lucru este valabil mai ales pentru producătorii de înghețată. Cu toate că succesul comerțului cu înghețată depinde de climatul locului, este totuși foarte profitabil vara, în special dacă este o vară cu călduri extreme, ceea ce pe la noi de vreo douăzeci de ani avem din plin. Așadar poți alege să cumperi o franciză, deși acest lucru vine la pachet cu o serie de limitări și obligații, dar pare o variantă mai ușoară și mai sigură spre succes, sau, dacă dispui de resursele necesare, să devii un producător de înghețată regional sau național.

De ce să devii producător de înghețată?

Pentru că este profitabil
Înghețata este una dintre cele mai populare opțiuni de desert la nivel global. Cu multe arome diferite, lumea are de unde alege. Asta înseamnă că, atâta timp cât înghețata pe care o comercializezi este de o calitate excelentă, îți garantez că oamenii vor sta la coadă ca s-o cumpere. Gradul de diversificare dar mai ales calitatea produsului oferit reprezintă cheia către prosperitatea ta și a afacerii tale. Iar dacă te gândești că pe timp de iarnă înghețata are mai puțină căutare, atunci gândește-te să-ți extinzi business-ul și la alte produse care se comercializează congelate: legume și fructe, alte mixuri vegetale pentru prepararea mâncării, aluaturi de patiserie etc.

Pentru că este accesibil
Acest tip de afacere este accesibil atât ca investiție, cât și ca menținere pe termen lung. În primul rând, prin natura ei, înghețata păstrată la temperaturi corespunzătoare nu se alterează mult timp. În altă ordine de idei, materialele necesare pentru realizarea stocului nu sunt costisitoare. Adăugați la faptul că întregul stoc este practic aceeași compoziție - variază doar în ceea ce privește aroma și forma sau ambalajul. Astfel, dacă ai condiții să devii un producător de înghețată angrosist, cu spații și hale de producție de tip fabrică, atunci vei produce diverse tipuri de înghețată precum cea ambalată în cutii mici sau medii, torturi de înghețată, diverse tipuri de înghețată pe băț, premium sau chiar înghețată pentru horeca (acronimul pentru hoteluri, restaurante, catering).

 

Pentru că este distractiv
Există ceva în mod sigur plăcut în a servi deserturi. În parte se datorează faptului că oamenii își doresc o înghețată după o masă copioasă ori într-o zi caniculară. Iar lucrătorii dintr-o fabrică de înghețată cred că sunt mai bucuroși de locul lor de muncă decât dacă ar alege să muncească în alt domeniu.

Pentru că oferă diversitate
Înghețata evoluează constant și o găsim în magazine de la cele mai de bază arome, la aromele inovatoare de astăzi și de la porțiile simple cu o singură cupă, la porții generoase stropite cu diverse sosuri. Această diversitate vă permite să vă reinventați și să vă mențineți proaspătă afacerea de-a lungul anilor.

Ce conține înghețata?

• Grăsimi obținute din lapte, care se adaugă sub formă de smântână, unt sau grăsime pură din lapte și cu cât este mai mare conținutul de grăsime, cu atât înghețata este mai fină și mai bună la gust.
• Zahăr sau sirop de glucoză care se adaugă pentru îndulcire și ca potențator de gust.
• Arome, de ex. ciocolata, vanilie, fructe, nuci, caramel si rom, fistic și orice altceva mai este potrivit pentru o înghețată.
• Stabilizatori (gelatina sau guma vegetală), care se folosesc ca agenți modificatori pentru a controla dimensiunea cristalelor de gheață și pentru a da o consistență uniformă și netedă înghețatei.
• Emulgatori, cum ar fi lecitina din gălbenușul de ou care îmbunătățesc calitatea produsului astfel încât grăsimile să fie uniform distribuite.
• Coloranți alimentari, care dau aspectul diferit, deși la înghețatele cu fructe și bucăți de fructe în compoziție, sau la cea de ciocolată, probabil că acești coloranți sunt mult mai puțin utilizați.

Cum se produce înghețata?

Înghețata comercială se face în șase pași:

1. Laptele, smântâna, zaharurile, agenții modificatori și aromele se amestecă în cuve din inox.
2. Amestecul se omogenizează pentru a crea o textură consistentă.
3. Compoziția se pasteurizează prin încălzire la 82-85 °C timp de 15 secunde, apoi se lasă la răcit.
4. După cca 24 ore (sau mai puțin, depinde de fiecare linie de producție în parte), astfel încât particulele de grăsime să se solidifice și vâscozitatea să crească, se adaugă arome și coloranți.
5. Totul se îngheață (la aproximativ -7 °C) și se bate pentru a se aera compoziția și a deveni pufoasă.
6. Înghețata este turnată, ambalată și congelată la aproximativ -25 °C pentru a-i permite întărirea.

De aici, înghețata ajunge în supermarketuri, magazine, la cofetării, restaurante, la tonete și chioșcuri alimentare, sau poate fi direct comandată online cu aplicațiile mobile ale marilor retaileri din zonele urbane aglomerate.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!