Celulita, mierea și untul de Shea

Zilele trecute am primit spre testare, prin intermediul Brander, două creme (una din ele o cumpărasem de anul trecut, deci o mai folosisem): crema anticelulitică și crema hidratantă de corp de la Apidava, ambele pe bază de miere, propolis și unt de Shea, alături de alte ingrediente naturale de excepție! Mierea e binecunoscută pentru proprietățile ei calmante, tonifiante, remineralizante, antioxidante și de stimulare a metabolismului celular, iar propolisul, în afara de acțiunea dezinfectantă, ajută la susținerea sistemului circulator și la refacerea funcțiilor protectoare ale pielii, eliminând inflamațiile și redând frumusețea pielii. Datorită vitaminelor din compoziție, untul de Shea stimulează regenerarea celulară, are proprietăți hidratante și nutritive excelente pentru corp, previne și tratează vergeturile, dacă este folosit cu regularitate. În plus, combinația de propolis cu ulei de pin și extract de salcâm, din crema anticelulitică, are un deosebit efect de stimulare a microcirculației locale. Crema anticelulitică este ideală pentru un masaj prelungit care tonifică pielea și reduce apariția aspectului de coajă de portocală.

Iar dacă despre miere, propolis și proprietățile lor s-a mai vorbit, despre untul de Shea am căutat informații pentru voi și am găsit următoarele:

Ce este untul de Shea?

Untul de Shea este o grăsime vegetală obținută din arborele de Shea (Vitellaria paradoxa) din Africa și este soluția pentru multe probleme de sănătate ale pielii și părului. Destul de recent, acest unt a câștigat o popularitate uriașă în lumea occidentală, datorită utilizării pe scară largă în mai multe produse de frumusețe, cum ar fi loțiuni, creme cosmetice, șampoane și balsamuri.

Care sunt beneficiile pentru sănătate?

Untul de Shea este o grăsime care se află în stare solidă la temperatura camerei și seamănă la aspect cu untul de cocos, dar este mai cremos. Acest unt este obținut prin zdrobirea, fierberea și manevrarea fructelor arborelui de Shea. Componentele principale ale untului de Shea includ acidul oleic, acidul stearic, acidul linoleic etc., substanțe care se absorb rapid în piele. Proprietățile sale principale sunt acelea de hidratare, antiinflamatorii și antimicrobiene (într-o anumită măsură) care pot fi utilizate pentru a trata multe afecțiuni.

Datorită acestor beneficii pentru sănătate untul de Shea este utilizat într-o varietate de produse cosmetice și preparate medicinale în combinație cu alte ingrediente. Iată de ce. Fiind bogat în grăsimi care îl fac un excelent agent de emoliere și hidratare a pielii, este o bază perfectă pentru creme, emulsii, loțiuni. Experimentele au arătat că proprietățile sale antiinflamatorii și antioxidanții pot ajuta la vindecarea bolilor inflamatorii ale pielii și la deteriorarea părului datorată radicalilor liberi.

Care sunt efectele cosmetice pentru care este utilizat?

De asemenea, untul de Shea conține vitaminele A și E, care nu numai că mențin pielea în condiții de sănătate optimă, dar o și protejează de deteriorarea radiației ultraviolete a soarelui. Aceste componente oferă untului de Shea un factor de protecție solară ușoară. Vitamina E, de asemenea, calmează pielea uscată și îmbunătățește elasticitatea pielii, făcând acest unt un bun agent anti-îmbătrânire. În acest context, pielea afectată de celulită își va îmbunătăți aspectul și va deveni mai fină, mai fermă și mai elastică.

Iar dacă ne gândim că în asociație cu miere, propolis și alte substanțe, efectul devine sinergic, e de la sine înțeles de ce crema anticelulitică Apidava funcționează cu adevărat după 8-10 zile de aplicare, iar crema hidratantă catifelează epiderma și tenul așa cum nicio altă cremă n-o face.

Voi ați folosit creme anticelulitice? Dacă da, ce efect au avut?


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

DIY Tapet peste tapet

În dormitorul alor mei era un tapet vechi de peste 30 de ani. Pe alocuri îngălbenit, dezlipit de pe perete, dar cu siguranță decolorat de verile însorite care trecuseră peste el. Voiam să-l înlocuiesc, dar nu mă încumetam să fac asta singură, iar ca să găsesc pe cineva să mi-l dea jos nu am găsit, deși vecinul meu este de meserie zugrav, însă a zis că e foarte greu de dat jos un tapet, așa că am apelat la o altă soluție, neoficială, ca să zic așa.

Am văzut pe net că se poate lipi și tapet nou peste tapetul vechi cu condiția ca ambele să fie din hârtie. Tapetul meu cel nou avea și vinil, dar asta nu a fost o problemă, în final. Până la urmă vecinul meu zugrav s-a încumetat să lipească tapetul cel nou peste cel vechi împreună cu mine, deși mi-a repetat de mai multe ori că nu-mi garantează lucrarea. Oricum, a ieșit super-bine, este lipit perfect și nu am ce să-i reproșez. Doar la iarnă voi vedea dacă de la căldura din țevi și de la calorifer va avea de suferit adezivul.

Că tot am ajuns la adeziv, eu l-am ales după preț, adică pe cel mai scump disponibil la momentul achiziției de la Dedeman (care a costat vreo 10-12 lei cutia, deci n-a fost cine știe ce scumpete), și nu am regretat nicio secundă. L-am diluat cu mult mai multă apă decât scria în instrucțiuni (4 litri per cutie cu adeziv praf) pentru că altfel era o pastă foarte densă și plină de cocoloașe care nu putea fi întinsă eficient nici pe perete și nici pe foaia de tapet. Așa că eu cred că am pus cam 2-3 litri de apă la o lingură plină de praf de adeziv. Am uns și peretele și foaia de tapet, apoi don' Costel lipea tapetul mai întâi prima jumătate, cea de sus, apoi a doua, cu mare atenție să fie perfect alăturat celeilalte foi.

Noi am început cu o foaie de tapet dintr-un colț de perete, în prealabil folosind un fir cu plumb pentru că pereții nu sunt drepți din construcție. Apoi am continuat având grijă să fie îmbinările perfecte. La colțurile pereților don' Costel nu a tăiat tapetul ci doar l-a îndoit după forma peretelui, dar într-unul din colțuri/muchii nu s-a lipit complet. Sper să nu fie nicio problemă acolo, trebuia așteptat mai întâi să se lipească bine jumătatea de foaie de pe primul perete, și apoi trebuia lipită cea de-a doua jumătate (pe verticală) din peretele următor. Pentru că în partea aceea vine un dulap, nu se observă acest mic neajuns.

Fiecare foaie de tapet a fost pusă în așa fel încât să fie decupată atât jos cât și sus cu un cutter. Mie nu mi s-a părut o idee bună, pentru că foaia putea fi tăiată la dimensiuni exacte în așa fel încât să fie alunecată pe sub baghetă (n-am dat-o jos) și pe sub plinta parchetului. Dar don' Costel nu a vrut cum am zis eu, și de aici a rezultat un alt mic defect, deoarece din 4 cuttere, nici unul nu tăia perfect, el a spus că acest lucru se întâmplă pentru că e foaia de tapet umezită de la adeziv. Dar și când am tăiat surplusul după uscare, la fel de urât s-a decupat. Nu este vizibil decât de aproape, dar rămân la părerea mea, că era mai bine să fie câte 1 cm de tapet pe sub baghetă, respectiv plintă, și aspectul ar fi fost impecabil. Cu atât mai mult cu cât dumnealui avea o sculă ca un fel de șpaclu mai lat, cu care putea introduce ușor tapetul sub baghetă și plintă.

Am mai folosit un trafalet de cauciuc pentru a scoate bulele de aer de sub foile de tapet după lipire, un al gen de trafalet micuț, tot de cauciuc, cu care finisam perfect marginile a două foi de tapet alăturate, un trafalet obișnuit cu care întindeam adezivul pe foaie și perete, o masă lungă de peste 2,5 metri (de fapt era o piesă de vitrină pe care am cumpărat-o recent și pe care am asamblat-o la locul ei pe hol după ce am terminat de pus tapetul.) un instrument de bucătărie cu care se sfărâmă cartofii fierți, pe care l-am folosit ca să desfac cocoloașele de adeziv formate la contactul cu apa, cârpe curate pentru șters adezivul în surplus, o riglă lungă, creion, foarfece mare.

În final după uscarea totală, tapetul cel nou s-a lipit perfect de pereți ca și cum nici nu ar fi avut tapet vechi sub el. Rezultatul este foarte bun și cred că orice persoană cu nițică răbdare poate face această treabă.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!