Moartea la Deptford de Anthony Burgess. Recenzie

Titlu - Moartea la Deptford
Titlul original - A dead man in Deptford
Autor - Anthony Burgess
Traducerea - George Volceanov
Editura - Humanitas
Colecția - raftul Denisei
Preţ - cca 8 lei, 328 pagini
Anul apariţiei - 2015
ISBN - 978-973-689-991-1
Gen - biografie ficționalizată, roman istoric
Comercializată pe Libris

Înainte de a face recenzia cărții Moartea la Deptford cred că se cuvine să amintesc cititorilor că scriitorul Anthony Burgess (1917 - 1993) a fost un romancier britanic, al cărui cel mai celebru roman, distopia Portocala mecanică, a fost ecranizat în 1971 într-un film de mare succes la vremea sa. Burgess a scris peste 50 de romane, iar Moartea la Deptford este ultimul, scris și publicat în anul trecerii sale în neființă. În romanele sale, Burgess combină ingeniozitatea lingvistică și erudiția plină de înțelepciune cu situații neobișnuite și satiră socială ascuțită. Deși viziunea sa asupra societății moderne este una pesimistă, ficțiunea lui are multe tușe comice.

Într-o poveste îndrăzneață prin istorie, teologie, sex, limbaj și spionaj, Anthony Burgess scrie un thriller literar realist, dezarmant, cu un erou principal care nu e altul decât Christopher Marlowe, dramaturgul contemporan cu Shakespeare și rival literar al acestuia. Burgess a fost fascinat de personalitatea lui Marlowe și, bazându-se pe biografia dramaturgului, pe evenimente reale, dar și pe speculații, autorul întrețese o serie întreagă de posibilități istorice și plauzibilități cu fapte reale creând un personaj fictiv cu rădăcini în istoria adevărată.

Povestea din Moartea la Deptford se împarte în trei părți; mai întâi Burgess aduce în fața cititorului studenția lui Marlowe, apoi anii în care devine celebru cu piesele sale la Londra, și în final ultimele sale zile trăite la Westminster inclusiv complotul pus la cale pentru a fi ucis la 29 de ani. Romanul este scris din perspectiva unui povestitor, care în roman nu este autorul, ci un alt personaj, Jack Wilson, un actor care în tinerețe a jucat roluri de femei (în epoca elisabetană era înjositor ca femeile să fie actrițe, iar rolurile feminine erau interpretate de către cei mai tineri actori ai unei trupe) în piesele lui Shakespeare și astfel l-a cunoscut și pe Marlowe. Limbajul folosit de Burgess în roman este adaptat stilului elisabetan.

Cartea începe cu momentul în care Marlowe devine absolvent al King’s School din Canterbury-ul natal, după care începe să se implice în politică și religie, o combinație la modă în acele vremuri. Însă poziția pe care o adoptă îl târăște în scandaluri, de care scapă oarecum, mai ales după ce are acces la societatea teatrală londoneză. Aici, naratorul Jack Wilson, care juca rolul personajului feminin Bel-Imperia din piesa Tragedia Spaniolă de Thomas Kyd (în paranteză fie spus, această piesă a stat la baza capodoperei shakespeariene Hamlet, ba chiar este un plagiat al ei, dacă-mi permiteți să spun așa) îl vede pentru prima oară pe Kit Marlowe.

În continuare, cartea surprinde fidel atmosfera Angliei elisabetane, detaliind lumea scenei, și nu numai, din acea perioadă de înflorire culturală fără precedent în istoria ei de până atunci. În contextul actoricesc descris într-o paranteză de mai sus, este evident că viața personală a multor dramaturgi și actori celebri din acea vreme era pigmentată de anumite picanterii care nu scapă de penița maestrului Burgess. Homosexualitatea lui Marlowe, ca și a lui Shakespeare, de altfel, este reflectată în roman, alături de o viziune a moralei restrictive a societății, ca o ciocnire de idei între iraționalitatea creștină și erudiția greco-latină. Romanul este plin de imaginile contradictorii ale puritanismului englez, cu moravuri care mai de care mai deșucheate, cu violență, mizerie umană, cruzime sau lipsă de scrupule.

Deși istoria nu spune prea multe despre aceasta, Burgess îl pune pe Marlowe în situația de a face și spionaj pentru regina protestantă Elisabeta I, care în timpul domniei sale a apărat Anglia de amenințările catolice din partea Franței, Spaniei și Scoției.  Anthony Burgess își conduce tânărul dramaturg de-a lungul Canalului Mânecii și până la misiunile din Highlands, pentru a contracara intrigile uzurpatorilor tronului Elisabetei. De-a lungul drumului, Marlowe învață să fumeze de la Sir Walter Raleigh, îl ajută pe Shakespeare să înceapă pe Henry VI, și încă mai găsește timp să-și scrie piesele în timp ce dobândea faimă și avere.

Dar într-o noapte, într-o tavernă sordidă, este pus în aplicare un complot și tânărul Kit e ucis. Cine l-a ucis, nu se știe nici astăzi. Or fi fost serviciile, rivalii literari, iubiții părăsiți, sau o fi fost o simplă întâmplare care s-a terminat tragic? Nimeni nu are un răspuns.

Burgess stăpânește cu măiestrie acțiunea romanului și aduce în fața cititorului nuanțele lingvistice și ficționale ale vieții acestui dramaturg plin de strălucire, reflectând și cruzimea unei epoci terifiante, dar de glorie postumă. Moartea la Deptford e o carte care strălucește de spiritualitate și umor, un tribut adus de un mare scriitor englez geniului care a fost Cristopher Marlowe.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Calendar girl, vol. IV, de Audrey Carlan. Recenzie

Titlu - Calendar girl, vol. IV
Titlul original - Calendar girl
Autor - Audrey Carlan
Traducerea - Ana Omăt
Editura - Univers
Preţ - 40 lei
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-973-341-005-8
Gen - erotic, aventură, romance

Anul aventuros al Miei se apropie de un deznodământ spre care o vor însoți prietenii pe care și i‑a făcut nu numai printre fascinantele personaje întâlnite, ci și printre cititori. O regăsire neașteptată, nesperată, îi schimbă cu totul viața. Frumoasa escortă din Las Vegas se lasă de meserie și redevine motociclistă, iubita lui Wes și mai mult decât atât… în urma unei ceremonii restrânse, cu familia și prietenii. Pe aceeași plajă unde a început acțiunea cărții, cercul se închide.

Așadar, în octombrie Mia și Wes plănuiesc deja logodna, pe care o vor anunța în luna următoare. Mia, datorită publicității de care a avut parte primește un job în televiziune iar finalul de an îi aduce o reîntâlnire cu mama sa, de care toată lumea se bucură, însă ea rămâne încă reticentă și cumva distantă față de femeia care și-a părăsit fetele la un moment dat. Audrey Carlan ne spune în final și ce se întâmplă cu personajele în momentul terminării romanului, în așa fel încât cartea să fie completă, povestea - rotundă.

Pe scurt, ca să reamintesc cititorilor despre ce a fost vorba în această serie, Mia Saunders, o tânără superbă dar fără noroc în dragoste, se hotărăște să devină escortă de lux un an de zile pentru a plăti o datorie de un milion de dolari pe care tatăl său o avea la un mafiot, de altfel, fost iubit de-al Miei. Agenția la care se angajează Mia este a mătușii ei, care are grijă să-i găsească bărbați foarte bogați și atrăgători, mai de fiecare dată. În fiecare lună ea are un alt angajament. Dar deși a fi escortă implică și relații intime, Mia nu este obligată la așa ceva decât dacă vrea. În prima lună îl cunoaște pe Wes, cel de care se îndrăgostește și cu care în final se va căsători. În lunile următoare este angajată ca muză pentru un pictor, să prezinte costume de baie pentru o agenție de publicitate, să salveze aparențele unui homosexual sau ale unui politician care are o relație secretă cu servitoarea din casă, ori să filmeze un videoclip alături de un cântăreț în vogă.

Însă peste toate acestea, planează pericolul ca tatăl ei să moară în spital, sau ca viața surorii ei, Maddie, să se schimbe radical. Din fericire, în tot acest an de sacrificiu, Mia are șansa să-și descopere adevărata familie și află că este bogată, pentru că tatăl ei adevărat i-a lăsat jumătate din acțiunile unei companii de succes. Wes, iubitul ei, este prins de teroriști la niște filmări în Asia, dar odată scăpat de coșmar, se hotărăște să se căsătorească rapid cu Mia, femeia vieții lui. Finalul de an este apoteotic, Mia aflându-se în mijlocul familiei reunite datorită alegerii sale de a deveni escortă și a publicității de care a avut parte astfel.

Pe parcursul cărții Calendar girl personajul central a avut o creștere extraordinară. Nu eram cel mai mare fan al ei în ianuarie, dar până în martie, am început s-o plac. În fiecare "episod" Mia află ceva nou despre ea însăși prin relația cu clientul ei: să devină mai încrezătoare, să decidă ce vrea cu adevărat în viață, învață multe despre oameni în general, are acces la o lume pe care altfel nici n-ar fi bănuit-o. De la fătuca gâsculiță de dinaintea anului de sacrificiu, Mia devine o femeie versată din multe puncte de vedere. Iar acest lucru, dincolo de firul roșu senzual al cărții, este poate cel mai important de observat și este întrutotul meritul autoarei Audrey Carlan. Iar eu, chiar dacă am dat spoilere masive pe parcursul celor 4 recenzii, vă asigur că povestea este captivantă și că sunt foarte multe alte lucruri pe care nu le-am spus. În concluzie, o carte ușor de lecturat și bună, în categoria ei.

citește și: recenzie vol. I ,  recenzie vol. II , recenzie vol. III


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!