
Titlu -
Calendar girl
Titlul original - Calendar girl (publicată în SUA, 2016)
Autor -
Audrey Carlan
Traducerea - Ana Omăt
Editura -
Univers
Colecția -
Preţ - 40 lei (pe site-urile partenere se găsește cu reducere de Mărțișor), 320 pagini
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-606-771-051-9
După copertă, am crezut că este o carte despre lumea modellingului și
a reclamelor. Apoi am citit descrierea de pe site-ul editurii Univers,
și mi-am dat seama că aveam de-a face cu un alt fel de carte, despre o
escortă de lux și întâmplările prin care trece. Mai citisem așa ceva,
chiar și la noi cineva a scris sub pseudonim un roman pe un asemenea
subiect acum niște ani.
Dar
Calendar girl se vrea altceva. O tânără de 24 de ani se află
într-o situație critică, din care nu poate ieși fără să accepte un
mare compromis. Tatăl ei este dator un milion de dolari unui cămătar -
în treacăt fie spus, tipul a fost iubitul fetei - iar acesta a trecut
la amenințări, gorilele lui bătându-l pe bărbat, care acum se află în
comă. Mia Saunders vrea să-și ajute tatăl, și, în disperare de cauză,
apelează la o mătușă care activează în industria traficului legal de
carne vie. Aceasta îi propune să vină la ea, pentru contracte cu
bărbați ultrabogati care să o plătească cu o sută de mii de dolari
pentru o lună, ca damă de companie. Mia acceptă, pentru că este
singură modalitate prin care ar putea aduna într-un timp record o sumă
atât de mare de bani, legal.

La început, cartea poate să respingă cititorul prin scenele fierbinți
minuțios descrise, însă cine poate să treacă ușor peste paginile cu
astfel de text, ajunge să găsească o carte plăcută, incitantă, lăsând
la o parte moralitatea îndoielnică a personajului. Dacă scuturi bine
romanul de paginile erotice și de ceea ce este neverosimil (răsplata
fantezistă sau faptul că Mia cade leșinată de dorință în brațele
fiecărui client de la prima întâlnire, iar toți clienții ei sunt sexy, tineri și frumoși), așadar dacă scuturăm bine
cartea de balast, rămâne ideea unui job ca oricare altul. Mia joacă
niște roluri - de iubită, de model, de falsă logodnică, etc. Fără
picanteriile adăugate de
autoarea Audrey Carlan, poate că ar fi rămas
un roman de dragoste - că până la urmă asta este - fără cine știe ce
succes de public.
Pe foarte scurt, firul principal al celor 4 volume
este iubirea dintre Mia și Wes, primul client, sentiment care se maturizează pe parcurs și
ajunge la o răspântie unde cei doi au de ales dacă vor rămâne împreună
sau nu.
Și, probabil, pentru că
Audrey Carlan nu poate da mai mult decât o
duce mintea, și nu poate face dintr-un subiect banal o capodoperă
literară, glazurează substanțial tema cărții în ciocolata erotismului,
obținând astfel un succes de public și de încasări. În Statele Unite
Calendar girl a fost scrisă în douăsprezece volume, corespunzătoare
celor douăsprezece luni ale anului. Acest stil de a publica un roman
era la modă în Anglia lui Dickens, acum 150 de ani, iar după primele
fascicule, scriitorii primeau scrisori de la cititori și continuau
povestea ținând cont de părerile acestora. Bănuiesc că și
Audrey
Carlan a urmat aceeași rețetă, pentru că după luna ianuarie, destul de
agresiv împănată cu scene de sex, celelalte două luni (la
editura Univers Calendar girl e împărțită pe trimestre, în 4 volume) conțin
scene erotice mai puține. Cel puțin, mie așa mi s-a părut, deși
recunosc că am trecut rapid peste ele și din acest motiv se poate să
fi avut doar impresia că s-au rărit.
Primul client, Wes, un bogătaș tânăr și frumos, scenarist, care
deocamdată dorește să țină la distanță eventualele femei vânătoare de
avere, se îndrăgostește iremediabil de Mia.
Wes îi propune Miei să-i plătească datoria către cămătar și să rămână
împreună, dar ea, poate nesigură pe propriile-i sentimente, poate
curioasă ce va fi mai departe în această aventură, ori poate de teamă
că mătușa ei o va pedepsi pentru că nu și-a respectat contractul și
l-a reziliat prea devreme, merge mai departe către următorul client,
încălcând o clauză contractuală și stabilind împreună cu Wes că se vor
mai vedea.

Alec Dubois, clientul celei de-a doua luni ca escortă de lux, este un
pictor care o folosește pe Mia drept model pentru următoarea sa
expoziție, iar al treilea client este un restaurator italian bogat,
Anthony Fasano, care, la fel ca și Wes, vrea să pară că are o viitoare
nevastă, dar asta numai pentru că nu are interesul să se afle că este gay. În martie, ca să-și potolească dorințele carnale, Mia se va
mai întâlni cu Wes, așa, "ca între prieteni care fac sex". De la
fiecare din clienții ei Mia învață câte ceva despre artă, viață și oameni, și pe fiecare dintre clienți îi amețește cu felul ei de a fi și cu frumusețea ei.
Este o carte plăcută, dincolo de scenele explicite de sex. Este scrisă fluent, fără figuri de stil, într-un fel tipic american. Se citește foarte ușor, ca o carte de vacanță, și aduce cu un serial TV pe care abia aștepți să-l vezi pentru că are lux, decoruri și haine frumoase, actori frumoși, și totul se scaldă într-o lumină ireală.
Calendar girl, cel puțin în primul volum, nu vorbește despre partea umbrită a vieții. Acolo totul e roz, ba chiar roșu aprins, ce foșnește de dantela lenjeriei intime aruncate neglijent pe marginea unui pat răvășit. În
Calendar girl viața e frumoasă și voluptoasă, la fel ca Mia. Și poate că e tocmai picătura de vis de care avem nevoie, uneori, ca să uităm de stresul cotidian.
Cu toate neajunsurile sale,
Calendar girl dezvăluie un colț dintr-o lume a bogaților pe care doar ne-o imaginăm și la care mulți dintre noi nu avem acces. Și ăsta e un merit care nu-i poate fi contestat.
Cartea nu este recomandată persoanelor sub 18 ani datorită conținutului sexual explicit.