Seyit și Celil, Șura și Petro se îmbrățișează. Celor 5 nu le vine să creadă că s-au regăsit întâmplător. Petro are impresia că Seyit știe adevărul despre cine l-a împușcat pe Osman, dar îl întreabă ce s-a întâmplat cu el după ce au plecat. Seyit, trist, răspunde că a murit în brațele lui. Se fac prezentările către căpitanul William, bun amic cu baroneasa care i se adresează cu diminutivul Billy. Seyit o prezintă pe Șura drept soția lui, deși lui Petro i-a spus cu câteva momente mai înainte că nu s-au căsătorit încă. Șura îl întreabă pe William dacă nu-i cunoaște familia, iar Lolei nu-i convine acest scurt dialog. Ofițerul răspunde că nu a auzit de familia ei. Lola îl ia deoparte pe Seyit și îl ia prin surprindere întrebându-l dacă s-a efectuat transportul de arme. Seyit joacă tare și se preface că habar nu are despre ce vorbește baroneasa. Șura, din salon, îi vede, dar neauzind despre ce vorbesc, bănuiește altceva.
Căruța e aproape gata de plecare, plină cu coșuri cu arme, mascate cu fructe la suprafață. Vecinul cu spălătoria, Rîza, bătrân curios din fire, vede pe geam transportul pregătit de plecare. Ali pune un ultim coș, iar Rîza, intrigat, iese afară șă-l întrebe pe Ali ce-i cu acel transport. El minte că sunt provizii pentru militarii englezi, apoi scoate dintr-un coș două sticle de băutură, de care Rîza este foarte mulțumit în aparență și apoi pleacă în casă. Acolo o pune pe una dintre angajatele lui, Alina, să urmărească tot ce se întâmplă la hotel și să-l informeze. La un moment dat, Guzide coboară și ea la petrecere și se îndreaptă către Șura, dar când îl vede pe Celil, leșină. Alina intră în salonul hotelului și se duce direct la căpitanul William să-i ureze la mulți ani, menționând că s-au cunoscut mai demult la o petrecere asemănătoare. Celil bea pahar după pahar și se amețește. Petro îl sfătuiește să nu se îmbete, dar el este deja amețit bine și nu mai are mult până când începe să danseze și să cânte de unul singur.
Lola caută înadins compania lui Seyit, iar Șura se apropie de ei. Atunci baroneasa le propune să vină să locuiască în casa ei, însă cei doi spun că se simt ca acasă la acest hotel. Se aduce tortul și toată lumea îi urează la mulți ani căpitanului englez, dar Celil face gafă după gafă: toastează pentru libertate, apoi râde de justiția practicată de forțele de ocupație. Momentul este tensionat. Celil nu conștientizează, dar William îl amenință că la un singur semn al lui totul poate lua o turnură foarte neplăcută. Seyit intervine, apoi William se enervează pe Alina și țipă că "cine dracu' e asta, că eu n-am invitat-o!". Alina se aruncă la picioarele lui și îndrugă niște minciuni, dar căpitanul nu se lasă indus în eroare. Șura îi spune că nu poate să se poarte așa urât cu o femeie, apoi căpitanul îl întreabă pe Seyit, cine-i Alina, prietena lui sau prietena prietenei lui? Seyit răspunde, sincer, că habar nu are cine-i fata. Situația este calmată de intervenția Lolei.
Căruța cu arme este pe drum, dar la o răspântie apare o patrulă de militari englezi care îi somează pe cei doi angajați ai hotelului să ridice mâinile sus. Ei întreabă de marfă și unul din tineri scoate un măr dintr-un coș susținând că transportă niște fructe. Un englez răstoarnă unul dintre coșuri din care bineînțeles că apar și câteva puști. Căpitanul englez îi cere unui subaltern să investigheze și să afle tot ceea ce se poate despre Seyit și Șura. Apoi comentează pentru sine, că dacă sunt prietenii baronesei, asta nu înseamnă că sunt și prietenii lui. Valentina, sora Șurei, se ascunde în Istanbul, într-o casă sordidă. Yusuf, un prieten, o ajută cu mâncare și lucruri, dar ea nu poate să iasă prea des pentru că nu are acte, a venit clandestin în oraș. Într-una din rarele escapade alături de Yusuf, îl vede pe Petro în mașină și strigă după el. Petro o vede că aleargă după el, dar pare că n-o recunoaște. Tina se întoarce acasă cu speranța că soarta îi va zâmbi.
Baroneasa Lola trimite la hotel un bilet destinat lui Seyit, adus de Ali, în care le spune că transportul de arme a fost interceptat de englezi. Seyit face la repezeală un plan de bătaie, apoi rupe bilețelul dar lasă bucățile într-o fructieră pe masă. El și Ali pleacă pretextând că au treabă în oraș, iar Șura vede bucățile de hârtie și intuiește că de la Lola era biletul pentru că miroase a parfum. După ce
discută cu Lola, Seyit se întoarce la hotel dar spune că nu are rost să acționeze
acum, că doar vor spera ca lucrurile să iasă bine, apoi cere câțiva oameni cu care
are de gând să acționeze singur, la noapte. Mai târziu, căpitanul, care aflase câte
ceva și găsise o scrisoare mai veche pentru Șura, netrimisă la destinație, îi aduce
plicul la hotel. Șura este foarte emoționată, bucuroasă dar și confuză, pentru că
scrisoarea este mai veche și acolo scrie doar că Tina va veni la Istanbul. Șura se
bucură că sora ei este acolo, în același oraș și că e posibil s-o găsească, iar Celil o
îmbărbătează și o încurajează s-o caute, împreună cu Petro, peste tot.
Seyit cu cei cinci oameni dați de Ali pleacă noaptea cu o barcă în care are un coș
cu dinamită și acostează pe mal în apropierea unor depozite păzite de englezi.
Chiar el întinde fitilul și este nevoit să omoare un soldat care-l prinsese punând
ultimele dinamite în magazie. Unul din cei cinci detonează la semnalul lui, apoi
se duce să-l elibereze pe cel care fusese prins viu de englezi cu transportul de
arme. După ce ajunge la barcă și se îndepărtează , toate magaziile cu muniție ale
englezilor sunt dinamitate pe rând. A doua zi Șura merge cu caleașca s-o caute pe Tina împreună cu Petro și Celil. Petro, intenționat, o aduce pe Șura (la indicația Lolei) în apropierea casei baronesei și cu toții îl văd pe Seyit ieșind de la ea.
sursa foto: capturi video de pe youtube
Pentru alte episoade din acest serial
