joi, 28 mai 2015

Dila episodul 22 - rezumat





Dila începe să plângă și apoi pleacă la spital la socrul ei fără să se fi oficiat căsătoria cu Rîza. La spital este și Azer, vin și Rîza cu Canan și Eren. După ce vorbesc puțin și Seyit o roagă pe Dila să aibă grijă de familia Barazoglu, bătrânul își dă sufletul. Azer face o criză de nervi din cauza dorinței tatălui său și este luat pe sus de paznici.

Dila episodul 22 - rezumat
Urmează pregătirile de înmormântare, ceea ce durează jumătate din episod. În aceeași zi cu înmormântarea lui Seyit, Fatma dispare iar de acasă, iar Melike și Haydar o găsesc undeva pe marginea falezei, reculegându-se. Melike, care se speriase că n-o s-o mai găsească în viață, o îmbrățișează apoi merg cu toții acasă, dar starea Fatmei nu este mai bună, dimpotrivă, acum se gândește la moartea lui Seyit și la faptul că Azer va fi liber s-o mai deranjeze oricând va dori.

Dila are o discuție contradictorie cu Rîza asupra promisiunii făcute socrului său pe patul de moarte, că va avea grijă de familia acestuia. Rîza o avertizează că Azer este psihopat și are trebui să nu intre în acest joc dar Dila nu vrea să audă de așa ceva, ea vrea să-i împlinească ultima dorință a bătrânului. Pe de altă parte, acasă, Azer se comportă foarte urât și țipă la ea în timpul mesei. Eren este de părere că dacă acum Seyit este mort, ele ar trebui să se întoarcă la Istanbul, dar Dila nu este de acord.

Dila episodul 22 - rezumat

Peste câteva zile vine un avocat la conacul Barazoglu și îi convoacă pe Azer, Sultan și Dila să le citească testamentul bătrânului Seyit. Cu toții află foarte surprinși că Seyit refăcuse testamentul în totalitate în favoarea Dilei. Rîza cu Dila și Canan merg la restaurant și mai stau de vorbă despre ultimele evenimente, apoi Dilei îi este adus plicul cu scrisoarea trimisă prin poștă de Azer, care conținea și scrisoarea ei către Rîza (lăsată la hotelul din Istanbul înainte să plece la aeroport), pe care Azer nu mai apucase să i-o dea tatălui său. După ce citește mesajul lui Azer, care scrisese cum a ajuns scrisoarea Dilei la el, Rîza se duce imediat acasă și se ia de Melike. Astfel, află și ea pe mâna cui a ajuns plicul pe care i-l dăduse lui Canip, iar când se întâlnește cu el, îi spune că nu-i mai dă bani pentru treburile pe care nu le duce la bun sfârșit.

Dila verifică facturile casei și după o investigație minoră descoperă că Hayryie și Canip furau din conturile fermei. Hayryie îi dă lui Canip brățările să le vândă și să pună banii la bancă. Seara, Dila o petrece cu Rîza în casa lor, apoi ea pleacă spre conacul Barazoglu, dar imediat ce iese la stradă este agresiv urmărită de o camionetă cu doi ocupanți care o forțează să oprească. Cei doi îi deschid portierele și o trag afară din mașină, urcând-o cu forța în camioneta lor...


episodul precedent: Dila ep. 21                                         urmează: Dila episodul 23

Notă: stop cadrele sunt preluate din episodul 22 al serialului, postat pe site-ul  www.startv.com.tr.

Pentru rezumatele episoadelor din acest serial vă rog accesați pagina Stele tv






O cafea filtru, va rog!





De unde vine cafeaua

O cafea filtru, va rog!
Statisticile spun că se consumă 2,25 de miliarde de cești de cafea zilnic, în toată lumea. Dar cum a apărut această băutură nelipsită a dimineților noastre și cum a ajuns ea pe masa oricărui om? În lume există două mari sortimente diferite de cafea: arabică și africană (numită la noi și robusta). Cafeaua africană provine din Etiopia și a fost descoperită în secolul al XI-lea, deși există o legendă care povestește că la început cafeaua a fost degustată de o capră, Kaldi, care a observat că după ce mânca fructele arborelui, era plină de energie și de vioiciune. Arborele de cafea are flori albe care miros a iasomie și fructele sale sunt mici, rotunde și roșii, asemănătoare cireșelor de pe la noi. După ce oamenii au văzut că frunzele de cafea au proprietăți medicinale atunci când sunt fierte, au început să-i folosească și fructele.

Cafeaua arabică provine din Yemen și s-a răspândit rapid în toată peninsula Arabiei pe la mijlocul secolului al XIV-lea. Fructele acestei specii sunt mai mici decât la cafeaua africană, dar de folosit, s-au folosit la fel ca și la cafeaua din Etiopia.

De pe plantație pe masa lui Soliman Magnificul

O cafea filtru, va rog!
În 1555 cafeaua a fost adusă la curtea Imperiului Otoman, condus pe atunci de Soliman Magnificul, de către pașa Ozdemir care guverna actualul Yemen, și care a început să consume constant această băutură pe perioada șederii sale acolo. Dar otomanii au inventat un mod diferit de folosire a ei. Boabele erau mai întâi prăjite în foc, apoi mărunțite fin și abia după aceea fierte încet în apă, pe cenușa fierbinte a unor tăciuni aprinși. Astfel, delicioasa băutură s-a răspândit rapid în toate bucătăriile și a devenit un ingredient vital al meselor sultanului. Așa a mai apărut un post în organigrama palatului TopKapî: cafegiul șef, cel care supraveghea prepararea cafelei pentru sultan și demnitarii imperiului. Dar foarte rapid populația Istanbulului a devenit dependentă de cafea și comerțul cu boabe de cafea a înflorit.

Primele cafenele s-au deschis în cartierul Tahtakale, iar moda s-a răspândit cu repeziciune în tot orașul, dezvoltându-se o adevărată cultură pe lângă micile prăvălii cu mese la care iubitorii cafelei sporovăiau în fața unei cești. Toată ziua veneau aici oameni să citească poeziile scrise de ei, sau cărțile altora, să joace șah, să discute de spre literatură. De aici, moda cafenelelor s-a răspândit la Paris, Viena și Veneția, în Olanda, Germania și Anglia, apoi peste Ocean. La noi, cafeaua ajuns tot prin intermediul otomanilor.
Cafenelele literare se găseau peste tot, iar celebra cafenea Capșa, din București, era cunoscută în toată Europa pentru produsele sale și pentru lumea literară și de artă care-i călca pragul.

De la ibric la filtru

O cafea filtru, va rog!
Însă odată cu răspândirea obiceiului de a bea o cafea dimineața, ca să te trezească și să-ți dea energie pentru o nouă zi de muncă, s-a inventat și diverse moduri de a pregăti o cafea, de la clasicul ibric, la cafeaua solubilă, și la cafeaua espresso ori făcută la filtru, dulce sau amară, capucino, cu lapte sau cu frișcă, aromată cu rom sau simplă. Cui îi place cafeaua tare, poate să bea un espresso, dar eu fac parte dintre acei cărora le place să deguste mai îndelung o cafea, în fața calculatorului sau la o șuetă prin vecini.

Pentru asta am o cafetieră filtru pregătită mereu cu câteva cești de apă în rezervor și câteva măsuri bune de cafea, este cea mai la îndemână soluție. Așadar, fie pe fugă, fie relaxați, iubim cafeaua, ne bazăm pe ea, ne trezim cu mirosul ei în nări. N-aș putea renunța la ea, la deliciul dulce-amar al dimineților mele. Acum merg la bucătărie și mai torn o jumătate de ceașcă din cafetiera Philips și mă așez comod în fotoliul din fața laptopului. Sorb o înghițitură. Tu ce mai faci? Bei o cafea?


sursă foto 1 - pixabay.com