luni, 19 august 2013

Iffet, ep. 31

Iffet este dusă la poliție, Ali Ihsan la morgă iar Nil, care se pare că nu a murit, la spital. Iffet este anchetată, vine și avocatul lui Arif, dar deși ea spune că nu a apăsat pe trăgaci și că nu a făcut nimic, nu se ia în considerare ceea ce declară din lipsă de dovezi și este arestată. Ahmet și restul familiei vin într-un suflet exact când Iffet este dusă în mașina poliției cu cătușele la mâini și cu paparazzi după ea. Ahmet se revoltă, însă nu are nici o putere, iar Feyyaz și Ersin abia îl pot ține să nu se năpustească asupra lui Cemil.

episodul următor: Iffet, 32

Iffet este dusă la închisoare, într-o celulă cu mai multe femei, din care una o și agresează la baie, într-una din zile, pentru că din greșeală Iffet îi dăduse cu clor în ochi. Cel puțin la început, ea pare că nu se adaptează și că nu-i vine să creadă ce coșmar trăiește. Ancheta continuă.

Yasemin are ingrata misiune de a-l recunoaște pe Ali Ihsan la morgă, iar momentul este copleșitor pentru ea, care izbucnește în plâns. Dilek stă pe lângă sala de operație unde se află Nil, care e încă în stare critică.

A doua zi Ali Ihsan este înmormântat, iar Dilek rămâne pe lângă pământul proaspăt pus peste sicriu, mângâindu-l și vorbind ca și cum Ali ar mai fi putut s-o simtă sau s-o audă.

Doi lucrători de la stația de benzină din imediata vecinătate a locului unde s-a petrecut sinuciderea lui Ali Ihsan văd înregistrarea de pe una din camere, și de acolo rezultă clar că nu Iffet l-a împușcat pe Ali Ihsan, ci el i-a pus pistolul în mâini și a apăsat pe trăgaci. Pentru a profita de pe urma înregistrării, unul dintre ei o vinde, urmând să-i mintă pe polițiști și anchetatori că în seara aceea ar fi avut loc o defecțiune tehnică și nu s-a înregistrat nimic pe cameră. Filmul ajunge pe mâna lui Yasemin și Dilek, care însă se dă de gol în fața lui Arif cu o vorbă ușor negândită, de unde Arif concluzionează că filmul există și că este la ea. Cemil încearcă forța pentru a găsi filmul, dar deocamdată nu reușește să afle mare lucru.

Nil își revine iar Dilek o anunță că tatăl ei nu mai este, ulterior ea plănuind să se folosească de Nil pentru a face ca Iffet să rămână cât mai mult timp în închisoare. Erhan se mută din nou la vilă, pentru că Betul speră iarăși la atenția lui Cemil, având în vedere că Nil divorțează iar Iffet este la închisoare.
Arif, în lipsa probelor nevinovăției lui Iffet, plănuiește o evadare și o fugă în străinătate, în timpul unei eventuale mutări a ei la o altă închisoare, lucru care nu se va mai înfăptui.

Cum ancheta continuă, într-una din zile, Dilek și Erhan se întâlnesc la poliție cu Cemil. Între cei doi bărbați iese cu bătaie, inclusiv pe tema copilului nenăscut încă a lui Betul. Astfel Cemil află că va fi tată, iar Dilek își dă seama că Erhan se implicase prea mult în relația cu Betul. După aceea Cemil merge la fosta sa soție acasă pentru a se convinge că este însărcinată. Urmează mai multe vizite și discuții telefonice între ei pe această temă, Betul dorind să aibă tată la copil, și sperând într-o revenire a lui Cemil.

Dilek o vizitează pe Iffet la închisoare, ca să-i spună că ea va face totul să-i fie pedeapsa cât mai lungă și s-o întristeze din nou spunându-i despre copilul lui Betul cu Cemil. Iffet, ca să se convingă, o sună pe Betul din închisoare și o întreabă dacă este însărcinată, la care Betul răspunde că da, și că e copilul lui Cemil. În urma acestei convorbiri Cemil vine în vizită la Iffet și pe fondul acestei conversații, în care ea minte și spune că l-ar fi omorât pe Ali Ihsan pentru că presupune că Cemil se va întoarce la familia lui acum, se termină episodul 31.



Pentru alte episoade din serialul Iffet, accesați pagina Stele tv.

sursa foto: capturi video de pe youtube






vineri, 16 august 2013

În ospetie

N-o să scriu despre obiceiuri, la noi sau la alții, ci pur și simplu o să întreb - sau o să mă întreb - cum ar trebui să fie? Am primit și eu musafiri de departe, am fost și eu, și ai mei musafirii altora. Dar cum ar trebui să fie, la urma urmei?

Noi am pățit așa:
- eu am găzduit câteva zile pe o prietenă din Germania. Prin 2003. I-am oferit mâncare,  cazare, plimbări și distracție pe cheltuiala mea. Când m-am dus eu la ea, am fost nevoită să o țin de mâncare și pe ea și să-i plătesc transportul și intrările la muzeele și locurile pe care doream să le vizitez. Mi-a oferit doar o singură masă de mic dejun (lapte și fulgi de porumb, că mi-a spus că musli e scump) că ajunsesem pe la 6 dimineața la ea, și mi-a dat cafeaua de dimineață, în toate cele 5 zile cât am stat acolo.

- acum câțiva ani am fost invitată insistent la o rudă care stă de mulți ani în Irlanda. M-a găzduit cum se cuvine, însă, se pare că deoarece am dorit într-una din zile să vizitez orașul - iar ei, nu - m-a făcut cu ou și cu oțet la plecare, jignindu-mă nepermis de mult doar pentru că nu m-am dus cu ei în parc în ziua aceea ci am luat un autobuz turistic hop-on/hop-off și am vizitat vreo 7-8 ore tot ce aveam de văzut acolo, cu harta în mână. După părerea mea, și după cum a degenerat discuția finală, am impresia că ar fi vrut să plătesc cazarea și masa asigurate. Ceea ce cu dragă inimă făceam, dacă ar fi vrut să-mi dea un număr de cont să-i transfer banii la întoarcerea în țară. A insistat că nu despre bani era vorba, deși toate reproșurile ei într-acolo duceau. Invitația venise în urma faptului că a petrecut mai multe zile, de sărbători, în țară, că noi i-am organizat la noi acasă ziua de naștere, i-am oferit și un cadou în afară de masa în sine (pentru vreo 12 persoane), și că au venit la noi la Revelion 5 persoane, deși anunțaseră 2.

- am fost invitată în Brazilia, aproape de Sao Paolo de o persoană cunoscută pe internet. Am fost găzduită, hrănită, plimbată toată ziua, dusă la carnaval, mi s-a oferit camera gazdei, am avut acces la orice din acea casă zi și noapte. S-au organizat mici surprize pentru venirea mea, am fost primită de primăria orașului respectiv, am fost plimbată prin Sao Paolo o zi întreagă. Am cheltuit doar pe avion și câteva cadouri aduse din țară, în rest mi s-a spus că mi se oferă masă și casă 8 zile, plus plimbări și exact așa a fost. Am plecat cu valizele pline de cadouri, cafea, suveniruri, ba vreo câteva le-am lăsat acolo pentru că nu mai aveam unde să le mai pun. Și fusesem avertizată să-mi iau minim o valiză goală că voi avea de dus înapoi niște cadouri.Dar chiar și așa, o valiză în plus a fost neîncăpătoare.

Fiecare om are calități și defecte, că nu e nimeni perfect. Dar proverbiala ospitalitate a românilor unde este? Ori ceea ce am pățit noi au fost niște pure coincidențe și cazuri izolate?