Suleyman Magnificul, rezumat ep. 59

Sultanul o desemnează pe Mahidevran șefă a haremului, pentru ca Valide este paralizata din cauza unui atac cerebral și tot ceea ce poate face este să-și miște ochii. Hurrem nu este de acord cu aceasta decizie, dar sultanul e de neclintit. Cand Valide se trezește, Gulfem ii cere permisiunea ca Mahidevran sa o înlocuiască iar regina-mama aproba printr-un clipit din ochi. Mahidevran isi ia rolul foarte in serios, impunând respectarea regulilor. Prima ei acțiune este îndreptată împotriva lui Hurrem, căreia îi ia cadânele de încredere atrăgându-le de partea ei. Hurrem simte ca situația îi scapă de sub control si se cearta cu toată lumea. Intre ea si Mahidevran tensiunile cresc. In scurt timp Mahidevran își mai face o dușmancă in persoana lui Hatice. Mahidevran împarte cadouri cadânelor iar Gulșah o roagă s-o ierte. Câteva zile mai târziu, are loc o bătaie intre Fatma, care le determinase pe fete sa fie vesele, deși Valide era atât de bolnavă, și Gulșah, cele două încercând să-și pună reciproc bețe în roate de-a lungul episodului. Dezorientata, Gulșah merge la Hurrem si vrea sa se pună în slujba ei, dar sultana o acceptă cu condiția să-i aducă informații despre cele ce se petrec în palat.

Linkurile rezumatelor episoadelor acestui serial le găsiți pe pagina Suleyman Magnificul  

La un moment dat Suleyman citește pe un document de la Iskander Celebi, că Ibrahim își arogă titlul de conducător al imperiului și, cu abilitate, răspunde că tot ceea ce face primul său ministru este aprobat de el mai întâi. Conversația dintre cei doi este ascultată de Hurrem, care se afla la ușa cabinetului și care îl roagă mai apoi pe Iskander s-o ajute să scape de Mahidevran si de Mustafa trimițându-i la Manisa, apoi îi cere s-o ajute sa scape de Ibrahim. Suleyman se întâlnește cu Ibrahim și îi arată hârtia dată de Iskander, întrebându-l dacă el a scris acele cuvinte, apoi îl amenință ca dacă își va depăși atribuțiile, el, ca sultan, își va omorî prietenii la fel de rapid cum își omoară dușmanii. Ibrahim se enervează pe Iskander certându-l că a îndrăznit sa-i arate sultanului acea hârtie, pentru ca mai apoi Pargalezul să-l bănuiască pe Iskander că i-ar dori funcția.

Suleyman anunță plecarea lui Mustafa la Manisa, dar o lasă pe Mahidevran în continuare șefa haremului, spre disperarea lui Hurrem.
Nigar în sfârșit îi spune lui Ibrahim despre sarcina sa, din ce în ce mai vizibilă, discuție spionată de Gulșah care este foarte fericită că are ce să-i spună noii sale stăpâne.

Alte episoade: - episoadele 60, 61 , 62, 63

Pentru alte articole si rezumate referitoare la serialul Suleyman Magnificul și la elemente istorice din perioada otomană, va rog accesați pagina Stele tv.

sursa foto: capturi video de pe turkweb.tv

Material alcatuit pe baza informatiilor de pe urmatoarele pagini:
- forum.port.ro
- diziler.com
- pagina FB Halit Ergenc Fans PASSIONATED

Nici o parte a acestui material nu poate fi preluata fara specificarea linkului acestui blog de forma:  https://www.pulbere-de-stele.com/ Toate drepturile rezervate. No part of this article can be copied without the source link. All rights reserved.

Hurrem - imparateasa controversata a Rasaritului - 1

Una dintre cele mai legendare figuri feminine ale zorilor istoriei moderne, cunoscută turcilor drept Sultana Hurrem, iar Europei drept Roxolana, Roxelana, Rossa sau Rusenka (=rusoaica), ea rămâne o figură controversată, datorită puterii pe care a dobândit-o într-o lume în care femeia trebuia să-și cunoască locul și statutul de sclavă a bărbatului. Deși misterul învăluie și alte femei puternice ale vremii, precum Caterina de Medici sau Regina Elisabeta I a Angliei, sultana Hurrem a devenit un subiect fierbinte pentru istorici, datorită ascensiunii ei rapide și fascinante, de la o simplă sclavă în harem la regina absolută a Imperiului Otoman.

Hurrem sultan

Dar să începem cu începutul. Istoria n-a fost generoasă cu faptele și documentele privind originea Roxolanei, "concubina favorită a lui Soliman Magnificul". Puține informații se cunosc despre ea de la începuturi, și asta pentru că la documentele haremului nu aveau acces nici otomanii și nici vizitatorii străini. Primele documente în care apare numele ei sunt ștatele de plată ale haremului, jurnalele personale ale sultanului și corespondența ei cu Soliman. Așadar, despre originile ei s-au putut face doar niște speculații.
Potrivit unor istorici, s-ar fi născut în Polonia în anul 1500 sub numele de Alexandra Lisowska, potrivit altora, anul nașterii ar fi 1505 iar locația, Rohatyn, Crimeea, potrivit altor istorici, numele de Alexandra Lisowska este doar o legendă stârnită în secolul al 19-lea, la fel ca și părerea potrivit căreia ar fi fost adusă în harem de către însuși Ibrahim Pașa. Așadar, în lipsa unor dovezi incontestabile, asupra datei nașterii ei se fac doar presupuneri. A intrat în haremul sultanului otoman undeva între anii 1517 și 1520. În orice caz, în 1520 când a devenit concubina lui Soliman, care abia urcase pe tron, ea era deja o locatară a haremului.

În schimb, dacă despre anumite date nu sunt dovezi, părerile ambasadorilor și ale altor vizitatori de seamă la Înalta Poartă, dar mai ales ale servitorilor palatului par să fie unitare. Roxelana-Hurrem este văzută de către istoricii secolului al 17-lea ca o femeie nu neapărat frumoasă, relativ mică de statură, foarte inteligentă, talentată la muzică și broderie, însă portretizată ca având o fire aprigă, otrăvind constant mintea lui Soliman cu mașinațiuni, folosind magia pentru a-l subjuga, folosindu-se de influența asupra sultanului pentru a-și atinge scopurile personale. Abia ulterior, în secolele următoare, este luat în calcul și contextul socio-istoric în care a trăit, iar imaginea negativă despre ea se mai îndulcește. Se spune că nu era iubită la Palat, și nici copiii ei. La urma urmei, era de origine creștină, chiar dacă se convertise la Islam, iar modul în care l-a legat pe Soliman de ea, determinându-l pe sultan să se căsătorească legal și să încalce orice tradiții otomane, era văzut de popor ca pe o trădare: sultanul devenea astfel monogam, atitudine contrară islamismului, mai curând adoptată de creștini, și chiar contrară tradițiilor familiei regale, care interzicea unui monarh să se căsătorească cu o sclavă. De fapt, cine pe cine convertise?

Apariția Roxelanei în haremul imperial este comparată cu apariția unui meteorit sau a unei comete strălucitoare pe un cer senin de vară. Ascensiunea ei de la cadînă la hasseki (= favorită) a fost rapidă, pentru că în 1521 îi dăruiește sultanului primul ei fiu, Mehmet. Se spune că a avut în total 6 copii: Mehmet, Abdulah, Mihrimah, Selim, Bayazid și Cihangir. Ca și originile, atât numărul cât și ordinea copiilor ei sunt chestiuni controversate. Istoricii contemporani cu sultana Hurrem spun că Mehmet era fiul unei alte concubine, nemenționându-l nici pe Abdulah. Un document datând din 1526 îl menționează pe Selim ca pe primul fiu al Roxelanei, pe Marat (nume care nu mai apare în alte documente) ca al doilea fiu și pe Mehmet al treilea. Dar autorii contemporani preferă să considere drept certe informațiile din scrisorile ei către Soliman, în care avea obiceiul să-i pomenească pe toți copiii lor, cei 6 enumerați mai sus.

_  va urma  _

Pentru alte episoade din serialul Suleyman Magnificul și articole cu același subiect, vă rog accesați pagina "Stele tv/Seriale".

sursă foto: itusozluk.com


Bibliografie: 
- "Roxolana in the Spanish Golden Age" Ana Pinto-Muñoz, Universidad Complutense (Madrid), 
- "Roxolana:The Greatest Empresse of the East”, Galina Yermolenko, DeSales University, Center Valley, Pennsylvania, 
- articolele cu acest subiect de pe historia.ro,
- http://www.hyperhistory.net/
- http://www.allaboutturkey.com/


Nicio parte a acestui material nu poate fi preluată pe nici un fel de suport fără permisiunea autoarei și fără specificarea linkului sursa.