Entitati din invizibil - partea intai

Am gasit mai demult pe un forum un fir de discutie cu doua postari foarte interesante. O useriţă povestea:

Cred ca acest subiect este relativ, ca si cum am discuta despre culoarea preferata.

Eu cred cu tarie in viata de apoi si voi crede mereu, dar cunosc persoane care nu o fac si sunt foarte sigure in privinta asta. Insa pe mine nu ma poate convinge nimeni sa-mi schimb parerea. Am trait 25 de ani intr-o casa bantuita de fostul proprietar, decedat in conditii suspecte. Il vedeam pur si simplu, fara sa stiu cine este, si mi-era ingrozitor de frica de el. 

Eu fac parte din generatia copiilor crescuti cu cheia la gat, pe atunci nu erau la moda after-school-urile, dar nici mamicile nu mai erau casnice de mult. Asa ca, dupa scoala veneam acasa si stateam singura toata ziua. In casa ACEEA! Am avut "n" experiente ciudate, infricosatoare, si ai mei parinti imi spuneau mereu ca nu se poate sa fie altceva decat imaginatia mea de copil. Dar cand treaba s-a agravat si geamurile au inceput sa se deschida si sa se inchida singure, luminile la fel, lucrurile sa se miste, ai mei au inteles. 

Discutand cu o vecina care l-a cunoscut pe acel om, i-am descris exact persoana pe care o vedeam, iar ea s-a cutremurat: "De unde stii tu cum arata dl Sandu? A murit inainte sa vii tu pe lume". Asa mi-a spus. Apoi mi-a mai zis ca si ei i-a aparut vreme de un an de zile. In fine........s-au mobilizat amandoua, mama mea si vecina, au facut sfeştanii, au dat pomeni, au facut ceea ce se face dpdv al credintei noastre, si problema a disparut. Nu l-am mai vazut, nu l-am mai auzit niciodata. Nu era un spirit periculos, era doar un suflet pentru care nu se mai ruga nimeni si pe care nu-l mai ajuta nimeni sa-si afle linistea. In momentul in care s-a facut ceva pentru el, s-a linistit.

Desigur, este doar o experienta traita de mine. Cu siguranta "expertii" pot contraargumenta toata povestea mea. Insa eu stiu ce am trait si nu ma poate clinti nimeni: DA, exista viata dupa...... Doar ca nu s-a intors nimeni sa ne spuna, iar noi suntem obisnuiti sa credem doar ceea ce vedem. Dar intuitia ce ne spune??....... (Sau nici ea nu exista?)

Nu comentez nimic.  Maine postez raspunsul primit de ea.

Madalina ...

Citesc mesajele care-mi parvin de pe grupurile de astrologie si nu pot sa nu observ câtă vâlvă creeaza trecerea celei care a fost Madalina Manole. Parerea mea este ca un suflet care nu are liniste, face in asa fel incat sa iasa la iveala adevarul, nelinistindu-ne si pe noi, intr-o oarecare masura.

Recunosc ca nici eu nu m-am putut abtine macar cateva zile - asa se cade, zice-se - sa nu ridic tema ei astrologica de nastere si sa nu incerc sa vad semne prevestitoare ale tragediei. Si ce vad? In primul rand predispozitia catre probleme nervoase, sau psihice, sau cum vreti voi sa le numiti, instabilitate mentala, limitare in cariera, un yod care are in varf pe Lilith in exaltare in Berbec, si care, colac peste pupaza, se afla in celebrul grad 22, despre care Nikola Stojanovici spune ca este grad de crima comisa ori suportata (sinuciderea este tot o crima, dar asupra propriei persoane).

O sa fac zilele astea o analiza ceva mai amanuntita, poate mai mult din punct de vedere karmic, asa cum m-am obisnuit in ultima vreme datorita raspunsurilor pe care le dau pe portalul acasa.ro.

Va pup!