Visul unei dimineti de vara

Era trei și jumătate dimineața. Laura intră încet pe ușă, puse valiza securizată cu benzi de plastic pe pardoseala din hol, aprinse lumina apoi se descălță și se îndreptă, desculță, către dormitor, cu bagajul mic în mână. Scoase din geantă laptopul de voiaj, îl aruncă pe fotoliu, apoi se dezbrăcă, adună hainele de pe jos care aterizară direct în cuva mașinii de spălat și intră la duș. Un musafir care ar fi intrat atunci în camera ei ar fi auzit acest dialog:
- Bine-ai revenit acasă, tinere!, spuse laptopul mare, de pe biroul din lemn de nuc, care rula un screensaver.
- Bine te-am regăsit, doi-trei-zero, răspunse notebookul de voiaj.
- Ce-ai văzut în concediu, ăă? întrebă doi-trei-zero cu vocea ușor plictisită de o conversație pe care o susținea din pură politețe.

Laptopul de pe strada IT

Întotdeauna când merg în vacanță am nevoie de laptop, pe lângă toate bagajele și băgăjelele pe care le car. Nu pot să mă rup de tot de lume, poate că sunt dependentă de internet, dar nu am ce face. Vechiul laptop este mărișor și aș vrea unul ceva mai mic, să nu am greutate de cărat. M-am gândit că nu mi-ar mai trebui un alt laptop, pentru că am deja o tabletă, dar de când o am, zace uitată într-un raft de bibliotecă, nici nu mai știu unde îi este încărcătorul, de folosit n-am prea folosit-o pentru că nu mă pot obișnui cu Android-ul și nici cu ecranul care se mișcă pe lateral tocmai când credeai că și-a stabilizat poziția.

Laptop sau tableta?

Uneori nu știi la ce să te oprești. Dar în cazul de față cred că totul se reduce la ceea ce ai nevoie cel mai mult, deși, la drept vorbind, le poți avea pe ambele, așa cum le am și eu. Cu toate acestea, tableta stă uitată într-un colț de bibliotecă, pe când laptopul este un accesoriu nelipsit în timpul meu liber și nu numai.