Povestea jartierei

Cândva, demult, jartiera era o piesă de îmbrăcăminte atât pentru femei cât și pentru bărbați și se purta ca o bandă elastică deasupra sau dedesubtul genunchiului, având rolul de a susține șoseta. Prin secolul al XIV-lea jartiera devine o piesă exclusiv feminină purtată cât mai sus pe gambă, iar în secolele următoare capătă caracterul senzual pe care îl știm și astăzi.


Simbolistica jartierei a fost întotdeauna legată de puritatea feminină și în acest sens era o tradiție ca miresele să aibă acest accesoriu pe lângă rochia de mireasă. În Evul Mediu era o tradiție ca mirele să ia jartiera de la piciorul miresei la sfârșitul petrecerii de nuntă, ca simbol al deflorării ce va avea loc.

Cum alegi un fotograf de nunta din Bucuresti

Este absolut frustrant să-ți placă portofoliul unui fotograf de nunți și după aceea să afli că pachetul ales are cu câteva zerouri mai mult decât îți poți permite. Când cauți un fotograf de nunta, după ce ai văzut mai multe studiouri și te-ai oprit la unul pentru că portofoliul lui foto video nunta te-a impresionat, uită-te la prețuri, și dacă totul se încadrează în ceea ce poți cheltui, abia apoi trece-i în revistă toate pozele.

Asta nu este greu, internetul ușurează foarte mult lucrurile, și poți alege ceea ce ți se potrivește dintr-o gamă mult mai largă de portofolii decât dacă ai fi mers personal să vizitezi câteva studiouri. După ce faci alegerea, poți merge să te întâlnești cu fotograful în persoană.

Stabilește o întâlnire ca să vezi și mai multe fotografii, să-i pui toate întrebările lămuritoare și să ai o viziune de ansamblu asupra pachetelor pe care le oferă, asupra stilurilor fotografice folosite - foto-jurnalistic, creativ, artistic, sau tradițional, dacă folosește un asistent sau doar el face pozele, câtă experiență în fotografia de nuntă are, dacă va folosi trepiede, lumini suplimentare sau alte echipamente la nunta ta.

Un element important este și acea chimie dintre voi. Chiar dacă pare un lucru neglijabil, totuși trebuie să-ți placă fotograful ales, să se stabilească o simpatie reciprocă între voi.

Apoi va mai trebui sa afli dacă lui îi place ceea ce face, sau fotografia e pentru el doar o sursă de trai și atât. Asta se vede din poze. Oricâtă experiență ar avea în spate și de oricât profesionalism ar da dovadă un fotograf, când îi și place ceea ce face, când este îndrăgostit de munca sa, asta sare în ochi, pozele sale sunt diferite de ale celorlalți, sunt proaspete, au un ceva al lor care le face să se distingă de la prima privire.
Așa că nu trece cu ușurință peste aceste aspecte, la urma urmei, fotografiile de la nunta ta vor fi cele mai durabile lucruri care-ți vor rămâne, în afara amintirilor, deci ar trebui să te asiguri că găsești fotograful potrivit pentru tine.

De fapt, voiam să vă spun că unul din nepoții mei, Sebică, s-a hotărât să se însoare. Iar maică-sa, adică verișoara mea, m-a rugat să îi ajut puțin, căutând pe internet un fotograf de nunta din București cu un portofoliu foto video nunta bogat. Am găsit câțiva - nu mi-aș fi permis să fac eu alegerea finală - și mireasa l-a ales pe Lucian Joiță de la efotografnunta.ro.

Am căutat conform criteriilor de mai sus și alegerea fetei a fost în ton cu ceea ce aș fi ales și eu. Fotografiile realizate de Lucian sunt făcute cu multă dăruire pentru meseria aleasă. Cu adevărat Lucian fotografiază emoții și nu doar chipuri și evenimente. Cu adevărat el este un fotograf de nunta cu un portofoliu foto video nunta impresionant și memorabil.

Acum urmează ca fata să ia contact cu fotograful și.. mai departe, sunt nerăbdătoare să-mi povestească ce a ieșit. Firește că voi merge la nunta lor, deși mai am un pic de așteptat până atunci.

Iar dacă ar fi să mă gândesc să-i sugerez un magazin de unde să-și ia rochia de mireasă, dar și orice alte accesorii necesare unei nunți cu tot dichisul, i-aș recomanda Casa Anke.

Și cred că dacă mă gândesc mai bine, și eu aș putea să-mi comand o rochie de ocazie la ei, din aceea de culoarea mierii, că doar nepotu'meu preferat nu se însoară în fiecare zi.

Articol scris pentru o campanie BlogAwards

Fotografiile apartin sponsorului.

Simfonie in alb

Zilele trecute am primit o scrisoare din aceea în lanț cu poze în care predomină albul. Însă printr-o asociație de idei mi-am amintit de rochiile de mireasă, de albul care exprimă puritatea unei mirese.
Dar rochia de mireasă nu a fost dintotdeauna albă. Ca să zic asa, culoarea aceasta adoptată azi de miresele din toată lumea este de dată relativ recentă.

Regina Victoria a Angliei a fost prima care a avut ideea să poarte o rochie de mireasă albă, din dantelă, cu un voal alb, cand s-a căsătorit, în februarie, 1840. Rapid, moda s-a răspândit în toată aristocrația engleză a vremii iar în cca zece ani deja era un obicei ca mireasa să poarte rochie albă, pentru că albul reprezintă puritatea, nevinovăția, fecioria, sinceritatea.

Înainte de a fi albă, rochia de mireasă fusese bleu, sau gri - la miresele sărace, sau roșie, la asiatici. De multe ori astăzi mireasa poartă rochie de culoarea șampaniei, sau a perlei, ori, pentru a se asorta cu costumul mirelui, poartă o bentiță în talie, legată în fundă la spate sau într-o parte, în nuanța costumului mirelui, sau a altui detaliu colorat și vizibil din outfitul de mire.
Ba chiar îmi aduc aminte că undeva prin anii '80 era la modă rochia de mireasă roz foarte deschis, bleu pal sau crem, dar a durat un singur sezon.

Și chiar dacă albul este adjudecat pentru mirese, o rochie albă de seară, un costum alb elegant sau sport, o bluză albă fac parte oricând din garderoba unei femei, de orice vârstă și din oricare pătură socială ar fi ea. Vara când vii bronzată de la mare, contrastul dintre pielea arămiu-strălucitoare și albul hainelor este cea mai atrăgătoare combinație indiferent de moda momentului respectiv.

poze din domeniul public de pe pixabay.com