Ce jucării și jocuri iei cu tine în vacanță pentru copilul tău

Anul acesta eu nu mi-am propus să merg nicăieri în vacanță, dar asta nu înseamnă că și tu ai făcut la fel. Ești o mamă cu un copil, ai ales un concediu la mare, sau poate la munte, dar vrei să-ți ferești copilul de orice contact cu necunoscuți care l-ar putea expune unor riscuri. Într-adevăr, copiii trebuie să socializeze, să se învețe cu lumea înconjurătoare, dar pentru siguranța puiului tău, pe moment, este mai înțelept să faci o altă alegere.

În vacanța asta ar fi mai nimerit să-l încurajezi să spună povești, să creeze situații diverse cu ajutorul unor jucării și jocuri LEGO sau Playmobil, ia și tu parte la scenariul imaginat de el, crează jucării noi împreună cu el. Fă-l să nu se simtă singur și să dorească mai puțin să ia contact cu alți copii. Dacă aș fi în locul tău aș alege așa:

Set de căști audio pentru copii

Este foarte nimerit să-l înveți de pe acum să asculte muzica, sau poveștile audio doar pentru el, și să nu deranjeze pe cei din jur. Cu toate acestea va trebui să ai grijă să nu-l lași să dea sonorul prea tare. Un nivel de maxim 60% este acceptabil. De asemenea nu trebuie să stea cu căștile la urechi mai mult de 50-60 de minute fără întrerupere. Însă copiii au multă energie, așa că probabil nu va dori să asculte ore în șir povești sau muzica preferată, ci va fi încântat să-i dai niște jucării creative cu care să-și umple timpul.

Set Playmobil fortăreața piraților

Este un joc conceput pentru copiii de peste 4 ani, cu piese diverse, un tun, figurine de pirați, ascunzătoarea, candelabrul care cade printr-o apăsare, la fel și butoaiele din casă. Copilul tău va avea la dispoziție un întreg arsenal prin care pirații căutători de comori știu să se ferească și să se ascundă de soldați, și mai ales pot să-i determine pe aceștia să renunțe la căutarea comorilor.

Set Playmobil soldați romani

Un nou set de jucării care-l învață pe copilul tău strategie, comunicare, îi dezvoltă creativitatea și găsirea de soluții la problemele care apar. Legiunea de soldați romani are la îndemână scuturi, săbii, coifuri, alte accesorii, cu care soldații se apără de inamici. Împreună cu setul piraților, se pot desfășura adevărate scenarii hollywoodiene între cele două tabere, la care și tu poți participa.

Set LEGO Dubai

Dă-i copilului tău impresia că se află într-o altă țară și lasă-l să construiască singur zgârie nori, turnuri, hoteluri celebre și zone de agrement. Setul Dubai, care în paranteză fie spus, nu e numai pentru copii, dacă dorești poți să-l pui pe biroul tău să-ți amintească de vacanță, îi umple timpul de joacă al copilului tău determinându-l să învețe cum să asambleze piesele ca să construiască un întreg funcțional.

Set Playmobil avion

Dacă piciul tău are chef de călătorii și de plimbări, iar tu ai vrea să-l ții în curte, ori pe lângă spațiul de cazare ales în acest concediu, ai la îndemână jucăria avion, cu acoperiș detașabil, pasageri, pilot, bagaje și alte accesorii. Copilul va organiza zborul, va îmbarca pasagerii și va decola spre direcția Dubai. Dar nu se știe niciodată dacă nu cumva, în loc de niște pasageri obișnuiți, va avea niște pirați care vor deturna zborul. Imaginația las-o să-i zboare, odată cu avionul de jucărie pe care l-ai pus cu tine în valiză.

Aceste seturi de jucării le-am găsit pe site-ul negociat.ro alături de multe altele. Dacă vrei detalii, vizitează pagina lor de youtube sau contactează-i la suport@negociat.ro ori tel. 0762-433.701 (departament vânzări) și vei primi toate răspunsurile dorite.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Masinute electrice pentru copii - jucariile de ieri si de azi

Când eram copil, nu ştiu prin ce mutaţie a naturii, îmi plăceau mult maşinuţele, deşi aveam o colecţie întreagă de păpuşi. Sau poate tocmai de aceea tânjeam şi după altceva mai deosebit. Am avut două maşinuţe tare frumoase, din care una era teleghidată electric, pe baterii. Prima era o maşină sport, roşu sidefat, de 2 locuri, decapotabilă. Aceea îmi plăcea cel mai mult şi cred că, deşi am carnet dar nu conduc (deh!... frica, bat-o vina), în mintea mea am rămas cu visul de a avea o maşină decapotabilă roşie, sport.

A doua maşinuţă era un soi de Mercedes albastru, luxos. Avea şi două păpuşele în ea: un domn în costum negru, la volan, şi o domnişoară cu rochiţă roz de voal, pe scaunul din dreapta, care avea un aparat foto minuscul, în fața ei. Maşina mergea singură şi când se lovea de obstacole, tot singură rula în marşarier. La fiecare minut maşinuţa se oprea şi domnişoara se ridica automat din scaun făcând o poză. Bineînţeles bliţul micului aparat foto se aprindea preţ de o secundă. Apoi maşinuţa îşi relua mersul pe covor până când o luai s-o opreşti dintr-un buton on/off sau până când se termina bateria. Ba chiar, dacă mai ţin bine minte, Mercedesul acela de jucărie avea şi faruri care rămâneau aprinse în timpul mersului.

Acum nu ştiu ce s-o fi întâmplat cu ele. Le-am avut în casă mulţi ani după ce nu am mai fost la vârsta copilăriei, dar probabil undeva, la o curăţenie generală, cele două jucării de altă dată au fost ori aruncate, ori strânse şi aşteaptă şi azi în vreun colţ de boxă să le şterg de praf şi să le dăruiesc nepoţelului meu, Călin. Totuşi, dacă stau bine să mă gândesc, Călin poate să aibă parte de maşini electrice adevărate, de jucării pe măsura lui, în care se poate urca la volan şi se poate juca altfel decât o făceam eu în copilărie.

Căutând să văd dacă jucării cum am avut eu mai există, am găsit pe net maşinuţele de la Nichiduță.ro, sortate într-un adevărat top. Cele mai vândute maşinuţe electrice pt copii arată de multe ori ca şi acelea pe care le-am avut eu, doar că sunt mari, aşa încât copiii să poată să se acomodeze cu condusul, cu regulile de bază ale circulației. Poate că dacă eu aveam la timp o asemenea jucărie, azi n-aş mai fi avut teamă să mă urc la volanul unei maşini roşii, sport, decapotabile cu care să mă avânt pe autostrăzi.

sursă foto - site-ul nichiduta.ro

Dacă ți-a fost util, dă mai departe!

Leaganul copilariei mele

De multe ori îmi amintesc de casa părintească, de casa copilăriei mele, de curtea în care mă jucam vara, în spatele casei, unde erau câțiva meri și pruni, magazia de lemne pentru iarnă și beciul sau cotețul de păsări, ori în față, unde era un cais și o grămadă de straturi de flori. Nu duceam lipsă nici de pisici, unul era motănelul meu, altul, fătat de o pisică aciuată prin magaziile vecinilor, sălbăticuț dar frumos și jucăuș. Era gri cu alb și avea o pată pe nas, tot cenușie, motiv pentru care îl botezasem Petecuț.

Însă piesa de rezistentă a curții copilăriei mele era leagănul. Toți vecinii de vârsta mea mă invidiau pentru asta, în afară de fetele domnului Cărăușu, Lili și Vio, care aveau și ele un leagăn în curtea lor, plină mereu de curcani, găini, rațe și gâște, de care trebuia să te ferești ca să nu te sâsâie ori chiar să te ciupească pentru că erai străin. Dar leagănul lor nu era ca al meu. Al meu se putea da peste cap, cum ziceam noi, adică făcea o rotație completă în jurul axului principal de care era prins, pe bara de sus. Leagănul Lilianei și al Vioricăi nu era așa de grozav și nici nu încăpeau doi copii în el. Și mai aveam eu jucării meșterite, lopățele și greble, forme de făcut castele de nisip, căldărușe felurite, seturi de tigăițe și farfurii, de tacâmuri, așa cum îi stă bine unei fetițe. Și cam asta era tot. Alt fel de jucării nu prea vedeam nici la alți copii.

Doar la grădiniță aveam tobogan și alte jucării de grădină pe care ne dădeam, supravegheați de doamnele educatoare și de femeile de serviciu deopotrivă. Acum există parcuri cu zone special amenajate pentru joacă. Noi nu aveam așa ceva, ori, cel puțin, în orașul meu nu îmi amintesc să fi avut locuri special amenajate pentru copii, în afară de câteva balansoare din lemn în ștrand, care putrezeau destul de rapid din cauza ploilor.

Acum copiii se pot juca în siguranță în parcuri, cu jucăriile de acasă ori cu cele puse deja la dispoziție. Cine are casă la curte mare și spațioasă, poate să cumpere unele din aceste jucării de grădină și leagăne, ca să aibă copilul și prietenii lui sub supraveghere, să-i fie aproape, să știe că nu are cum sau unde să plece în stradă sau în altă parte punându-și în pericol viața. Aș face orice să-mi știu copilul în siguranță, fericit, jucându-se cum îi place, cu jucăriile care-l atrag cel mai mult.

Dacă aș sta la curte, la țară, i-aș cumpăra copilului meu un leagăn de pe covera.ro și câteva jucării de grădină precum o cutie de nisip, un set de unelte, ca să se învețe cu grădinăritul. Voi ce-ați face pentru copilul vostru?

Jocuri si jucarii

Cred ca cel care a spus ca bataia este rupta din rai, a fost un om rau fiindca nu ar trebui sa fie luat in seama acest proverb de nimeni. Din pacate tot mai multi parinti apeleaza la aceasta metoda pentru a-si pune la punct copiii. Nu este deloc bine fiindca atunci cand iti lovesti copilul faci doar rau.

Eu nu o sa dau niciodata in copilul meu, dar o sa ii ofer o educatie foarte buna. Ii cumpar mereu jucarii copii foarte frumoase si tot ce ii place dar asta nu inseamna ca il rasfat, ci incerc sa il educ cu vorba buna si cu recompense pentru fiecare invatatura de care ia aminte. Ieri i-am luat my little pony, o jucarie foarte frumoasa pe care si-o dorea de mult timp. I-am oferit acesta jucarie fiindca in ultima vreme a fost foarte cuminte si nu a facut deloc prostii. Lui ii plac foarte mult jocuri cu bakugan.

De obicei numai astfel de jocuri ii cumpar dar incerc sa ii indrept atentia si spre masini. DIn cat am observat nu prea este interesat de ele dar o sa ii iau cele mai tari masini, poate asa va incerca sa fie atras si de acest domeniu. Mie in copilarie imi placeau foarte mult masinile dar parintii mei nu aveau aceleasi posibilitati de care dispun eu astazi. Pentru a avea aucm posibilitati, parintii mei m-au trimis la scoala si mi-au oferit o educatie buna pentru a ajunge acum cine sunt. Asa vreau sa fac si eu cu baiatul meu.

articol de M.C. pentru http://www.noriel.ro/

Surprize mari pentru cei mici

Odată ce copilul tău învață să meargă, pretențiile se ridica. Un sentiment foarte frumos pentru orice tată este atunci când își ajută copilul să-și țină echilibru pe bicicletă, iar după, îl lasă singur, fără ajutor.

Cam așa este și în viață. Părintele te ajută să-ți clădești un viitor strălucit. Îți este alături și mereu te ridică atunci când cazi, însă la un moment dat, îți va da drumul, iar viața ți-o iei în propriile mâini. Am depășit un pic limita, așa că eu zic să ne întoarcem puțin în timp, când copiii noștri abia învață să meargă pe o tricicletă. Mai nou am descoperit că tricicletele s-au modificat enorm de mult, iar de-a lungul timpului, au fost perfecționat pentru ca copiii noștri să învețe mai repede să meargă și să își mențină atenția la tot ce ne înconjoară. Tricicleta smart trile este una dintre ele.

De asemenea, dacă dorim să ne tratăm copiii care au un deficit respirator, căutați pe google ”preturi aparat aerosoli” și vă va prezenta o gamă largă din produsele de calitate marca BestKids. Pe BestKids.ro găsim produse dedicate copiilor noștri. Jucarii online de pe www.BestKids.ro, un pas înainte pentru copilul tău. BestKids anunță reduceri imense de paște așa că vă invit să participați la maratonul jucăriilor BestKids. Produse durabile, de calitate și cu un preț fix pe buzunarul nostru. Voi ce surpriză o să-i faceți copilului dvs. de Paște? Ce jucărie și-ar dori? Aștept părerile voastre în secțiunea de comentarii!

articol de MC

Jucarii si jocuri

De-a lungul anului de sărbători sau de aniversări, mulți dintre noi cumpărăm jucării copiilor noștri sau ai altora și de fiecare dată ne gândim care este cea mai bună alegere. Când vine vorba de cei mici, pare ușor să umpli coșul real sau virtual cu tot felul de jocuri cu lego sau de alt gen.

Uneori părinții se întreabă ce jucării sunt potrivite pentru fetițe sau pentru băieți, dar unele seturi pot fi o jucărie îndrăgită atât de o fetiță cât și de un băiat. De exemplu un set de bucătărie, un set de bowling ben 10, sau o casă în miniatură.

Copiii de azi se joacă făcând activități de zi cu zi pe care le văd la adulți. Este adevărat că băieții preferă mașinuțele de curse, trenulețele, avioanele sau roboții iar fetele se joacă mai mult cu păpuși, dar o jucărie care le amintește de ceva cunoscut este mai potrivită decât una nefamiliară. Cumpără jucării din care copilul tău are ce învăța și care-i stimulează creativitatea, îl determină să-și construiască o strategie pentru a atinge un scop final, sau care îl ajută să-și dezvolte un talent artistic.

După părerea mea unele dintre cele mai complexe jocuri pentru copii sunt acele jocuri cu lego, pentru că activează mai multe abilități pe parcursul unei activități. Jocurile cu lego, la fel ca și unele jocuri puzzle, conștientizează regulile proporțiilor și a reducerii la scară. În timp ce copilul dv. construiește ceva, el se gândește ce alte piese să mai adauge, care din ele se potrivesc, cum trebuie îmbinate și cât de mare va fi construcția sa.

Jocul Lego îl învață pe copil despre fracțiuni și diviziune, ce este întregul și ce este jumătatea sau sfertul. Abilitățile inginerești se dezvoltă și ele, chiar dacă puștiul nu e conștient de asta. El poate face un pod, un bloc-turn, o clădire și așa învață să gândească o construcție tridimensional, să echilibreze greutăți și să folosească suporți pentru structurile pe care le face. Dar cel mai mult jocurile cu Lego îi dezvoltă copilului dv. lucrul cu mâinile, cum să planifice, cum să învețe din greșeli, cum să-și ordoneze prioritățile. Jocurile cu lego au drept cel mai important beneficiu creativitatea. Aceste jocuri au posibilități multiple de folosire, iar copilul învață să gândească liber, neîncorsetat de șabloane, să-și folosească potențialul intelectual la maximum.


articol scris pentru www.noriel.ro

Masinuta, puzzle sau elicopter Air Hogs?

Zilele trecute o nepoată de-a mea m-a invitat la ziua fiului ei, Ciprian, care împlinește 10 ani în februarie. Nu am prea mult timp la dispoziție să-i cumpăr un cadou, m-am tot gândit, dar până la urmă problema nu a fost "ce" cât mai ales "când". Doru se eschivează când e vorba de cumpărături din astea, eu nu am timpul necesar pentru umblătură prin oraș, și uite-așa am ajuns într-un impas. Era cât pe ce să ne certăm. Pentru el e ușor, toată ziua umblă de colo-colo cu mașina, ar putea să intre în câteva magazine și să cumpere ceva adecvat. Dar nu, cică nu se pricepe. Ei, sanchi! Da' așa-i place lui să paseze responsabilitatea numai în curtea mea. Iar eu, mă știți, nu e prima dată când zic, am luat la întrebări internetul.

Numai că nu prea mă pricep ce să cumpăr pentru un băiat de 10 ani. Primul gând a fost să-i aleg ceva din gama de masinute Noriel dar apoi m-am gândit că are destule și că fiind un cadou la îndemână pentru un băiat, multă lume se va gândi la așa ceva. Am mai răsfoit netul și mi-am zis că un puzzle 3D este și mai potrivit pentru că-i dezvoltă creativitatea, poate chiar își descoperă vreun talent artistic și-l determină să gândească, să rezolve "problema". Apoi mi-a plăcut și un elicopter air hogs, că tot e la modă aviația zilele astea.

Dar acum, după ce am răsfoit paginile cu jucării, zic că ar fi bine să iau două cadouri, dar nu mă pot hotărî cum să le combin? Mașinuță și puzzle sau air hogs si puzzle? Că un air hogs și o mașinuță parcă aș zice că nu merg împreună, prea fac parte din aceeași categorie, sunt vehicule amândouă. Și aș vrea să fie jucării menite să-i dezvolte mai multe laturi: atât gândirea ori perspicacitatea cât și abilitățile tehnice. Și oare o să vă supărați dacă o să vă cer părerea vouă, cititorilor mei? Că Doru a zis să iau ce vreau eu, doar să-i spun cât costă. Bun și așa, dar nu mă pot hotărî. Mă ajutați?







scris pentru www.noriel.ro

Pisicile copilariei mele

Pe pisica vecinilor de vis-a-vis, care au o agentie de turism, o cheama Lisa. Sau Issa, de la Issis. Au avut si un motan, Ramses. E plin de zeitati si faraoni egipteni la ei :) Lisa e o pisicuta mica, blanda - desi nu ma lasa s-o prind - neagra cu ochi verzi, frumusica, si tare, tare mancacioasa. Nu-ti vine sa crezi cat e in stare sa manance pisica asta! :D  "Cerseste" de mancare pe la toata lumea din cartier, desi sunt convinsa ca primeste destul si acasa la ea.

Ai mei imi zic ca am avut si eu una ca ea, cand eram de-o șchioapă. Fireste, nu mi-o amintesc. Cica ma jucam prin curte de mama focului, cu ea si cu Lăbuș, catelul cu o palma mai mare ca ea. Pe vremea aceea jucăriile nu era un lucru rar, dar lumea nu prea le cumpăra jucării copiilor lor, doar așa, câteva, în rest, curtea, florile, fluturii - ah! câte pungi și bețe nu am stricat ca să-mi fac plasă de prins fluturi! - pisicile și câinii, vecinii, rudele apropiate și copii din cartier erau jucăriile noastre de zi cu zi.

Nu știu cum e mai bine, să te pricepi la butonat calculatoare și toate alea, sau sa socializezi normal, afară, la aer, în soare printre cei de-o vârstă cu tine? Poate un echilibru între cele două n-ar strica. Uneori am impresia că mi-e dor săp aud chiote de copii pe sub geamul blocului, acum mult prea liniștit și aparent pustiu.

Coarda

Într-o zi am văzut o fetita jucându-se in fața gardului meu, pe trotuar. Avea o coardă și sărea, și sărea... repede, tot mai repede. Mă uitam invidioasă, pentru că nu mai văzusem o fetita cu coardă decât la desene, la televizor. În timp ce sărea se auzea un șuierat de la sfoara corzii.

Rochița cu buline albastre sărea și ea odată cu trupușorul fetiței. Era amuzant s-o privești. Părul, tuns scurt și cu breton, sălta și el în ritmul săriturilor peste coardă. La un moment dat, surprinsă, am observat că și ea mă privea.

Imediat, o altă fată veni s-o privească. O fi fost sora ei mai mare, mi-am zis. Apoi, aproape fără veste, se apropie de cea mică și începu să sară odată cu ea. Mă îndemnară și pe mine să mă alătur. Am ezitat, mă temeam că n-o să reușesc, apoi curiozitatea și dorința de a mă juca au învins. M-am așezat în spatele fetiței care acum era la mijloc, manevrând coarda cu măiestrie, iar noi săream toate trei în același timp, fără să ne împiedicăm de sfoara rotitoare. După aceea nu mai știu cine s-a împiedicat prima. Am râs împreună și ne-am continuat joaca. Ne-am împrietenit repede, și în câteva zile devenisem cele mai bune tovarășe de joacă din cartier.

Despre liste, invitati si un botez

Acum nu foarte multa vreme am fost și eu cu bătrânu' meu la botezul unui nepot. Nu mai fusese demult un eveniment în familie, asa ca ne-am dus, chit ca sănătatea lu' bătrânu' nu e chiar ok. Acolo, lume multă, lume bună - chiar mă întrebam ce căutăm noi pe-acolo - mâncare așijderea, muzică - nici nu mai vorbesc, am dansat de mi-au pârâit coastele a doua zi.

Vărul meu, adică bunicul celui botezat, ne-a povestit câte erau de făcut la un botez, câte liste de tot felul, de invitați, de dorințe (pentru cazare), de meniuri, și nu mai știu ce, au tot fost făcute până în ultimele zile când s-a definitivat petrecerea. Aproape la fel ca la o nuntă, având în vedere restaurantul ales, darul pus la copil între feșe, tevatura de dinainte, și poate nu în ultimul rând fasonul petrecerii, toaletele etalate, ștaiful evenimentului.

Au trecut doi ani și ceva. Matei, nepoțelul meu, cu părinții și cu bunicii lui au venit pe la noi, din Ardeal. Copilul, ca orice copil, s-a repezit la pisici, la cele câteva jucării pe care le mai am amintire, la bibelouri - se putea să nu am așa ceva?! cel puțin cât încă trăiesc ai mei - îndemnat fiind de mamă, a început să-mi arate că știe să rupă un pic de engleză - chiar știa! - și uite-așa, în câteva minute, cu energia lui de copil, mi-a întors casa pe dos :D După ce mi-a explorat mie universul, și-a desfăcut un săculeț pe care îl avea cu el de acasă, și a început să se joace cu un camion de plastic, jucăria lui de zi cu zi. Până a adormit cu el în mânuțe.

Păi să tot fii copil în ziua de azi! :)

Amintiri de duminica

Uneori mă gândesc cu nostalgie la zilele copilăriei, la primele amintiri pe care le are un om. Nu știu ce zic cercetătorii britanici, tot ce știu este că primele mele amintiri sunt de pe vremea când sigur nu prea știam să merg. Eram pusă în ceva ca un pătuț, și mă uitam la strada pe care o vedeam pe partea dreaptă. Vedeam și rochiile sau fustele doamnelor, ale mamei, cumva știam care era ea din cele câteva perechi de picioare pe care le vedeam. O recunoșteam după pași, după mers. Și cred că orice copil are modul lui propriu de a-și recunoaște mama dintr-o mie de femei.

Mai târziu am văzut ce era cutia-pătuț, era un căruț alb gălbui, cu un fel de fereastră doar pe partea dreaptă. Și în față, dar pe acolo nu puteam vedea nimic din cauza poziționării. Eram scoasă la plimbare, într-o duminică - musai trebuie să fi fost duminică, erau mai mulți oameni în jurul meu ieșind cu mine și maică-mea din curtea casei. Nu putea fi o dimineață însorită din timpul săptămânii, că lumea ar fi fost la servici, nu în vizită la ai mei.

Apoi, mai târziu, am amintiri mai închegate, cu păpușa, mereu aceeași cu care mă jucam constant, zilnic, cu acelea frumoase și mari nu aveam voie, mă puteam uita doar la ele, erau puse sus, pe dulapuri, să nu ajung și să le dau jos. Nu le-aș fi stricat, dar era mai bine să le păstrez intacte, nu?

Mai aveam eu și o trusă medicală - ce-mi mai plăcea să umblu toată ziua cu stetoscopul pe după gât! :) -o cutie cu tot felul de tigăițe și tacâmuri de jucărie și de la o vreme, îmi făceam singură catalog de școală, din filele unui caiet special al lui taică-meu, coperțile erau dintr-un dosar, de la școală luam câte o cretă, și eu sunam, eu predam, eu ascultam și tot eu răspundeam și puneam note. Nici o clipă nu m-am gândit atunci că jocul meu avea să devină meseria mea de zi cu zi.  Cel mai mult îmi plăcea să scriu cu creta pe zidul de lângă gardul vecinilor, pe sobe, iarna, și după ce mi-o luasem pentru asta, pe dosul scaunelor de lemn din casă. 

După ce creta a fost interzisă la noi în casă, am început să scriu pe mușamaua mesei de lucru. Ei, mi-o mai luam și din cauza asta, dar rareori. Mușamaua se putea schimba din când în când.....




_________________________________________________
R:

Acum poti cumpăra copilului tău orice jucării dorește. Vrea jucarii transformers? Te sfatuiesc sa cauti la magazinul Noriel in Bucuresti !

_________________________________________________