Kosem episodul 37-38-39 rezumat

Murad o cere de nevastă pe Farya însă ea înainte de a-i răspunde îl pune să-i promită că nu va mai exista o altă femeie în viaţa lui. Murad mai ezită, mai discută, dar până la urmă îi răspunde că nu poate să facă astfel de promisiuni şi că nu trebuie să i se pună condiţii.

Elanur este răpită, se pare că de Gulbahar, dar toată situaţia îl pune într-o lumina proastă pe Kasim, fiul lui Kosem. Baiazid se ceartă pentru el cu Ibo făcându-l să conştientizeze că pe Kasim l-ar putea aştepta o execuţie. Kosem o interoghează pe Gulbahar despre Elanur, dar nu află nimic de la ea. Căutarea continuă. Ibo merge şi o informează pe Kosem că Baiazid ştie multe şi atunci Kosem va căuta o altă strategie, deşi se simte încolţită şi oarecum neputincioasă. Kosem n-o găseşte pe Elanur şi este nevoită să accepte propunerea lui Gulbahar, de a o menţine la palat în schimbul cadînei, dar lucrurile vor lua o altă întorsătură.
Gevherhan are o confruntare cu Silahtar iar sultana Atike face tot posibilul să îl facă pe Silahtar s-o uite pe aceea pe care o iubeşte.

Farya îşi dă seama de jocul pe care Kosem îl face cu ea în timp ce sultana valide se hotărăşte să taie răul de la rădăcină şi unelteşte că Farya să nu poată rămâne însărcinată, pentru că nu are o altă soluţie la îndemână. În acelaşi timp Kosem încearcă să ţină secretă fapta lui Kasim, dar un eveniment neplăcut se produce (Elanur este omorâtă de Haci) şi ea trebuie să-şi schimbe planurile iniţiale. Până la urmă, Murat află totul şi va fi nevoit să ia o decizie în privinţa fratelui său, pentru că i se spune că moartea fetei a fost dorită şi pusă la cale de Kasim. Kosem îl acuză pe Baiazid de trădare şi de comiterea crimei şi încearcă să-l convingă pe Murat să nu-l pedepsească pe Kasim. Însă Murat nu are încotro şi îl va închide pe fratele său în fosta cameră unde locuia, izolat, Mustafa.

Farya rămâne însărcinată cu toate eforturile lui Kosem - care poruncise să i se pună în mâncare diverse extracte anticoncepţionale - iar vestea aceasta se răspândeşte ca fulgerul în palat cauzând surprindere şi mai ales disperare, în ceea ce o priveşte pe Ayse, care va acţiona pentru ca prinţesa să nu ajungă să nască. Acum Kosem este preocupată de soarta fiului ei mai mic, Kasim, care stă la izolatorul unchiului Mustafa şi are loc o confruntare între ea şi Murat. După aceea plănuieşte să se răzbune pe toţi cei care sunt responsabili de decizia luată în ultimă instanţă de sultan.

Pe fondul acestor frecuşuri de palat, Murat primeşte veşti din teritoriu şi află că se pune de o revoltă în Anatolia, în spatele căreia ar fi Ilyas. Idila dintre Silahtar şi Gevherhan continuă în secret şi evoluează. Ayse îi întinde Faryei o capcană şi prinţesa e cât pe ce să-şi piardă viaţa căzând în ea. Murat trebuie să plece în expediţie în Anatolia şi să părăsească palatul, cu toate intrigile sale în plină desfăşurare. Murat ajunge la castelul din Bergama unde i s-a spus că se ascund rebelii. Acolo pregăteşte un plan incredibil de periculos pentru a putea pătrunde înăuntru. În contrapartidă, rebelii vor urzi o capcană pe care sultanul nu va reuși s-o evite.

După ce Ayse răspândeşte în oraş bârfa că Farya este târfa lui Murat, ştiind că prinţesa nu suportă această umilinţă, Farya iese să se înfrunte cu oamenii dar e cât pe ce să fie linşată. Atitudinea ei se schimbă în urma primirii unor veşti triste. Kosem, care a decis că prinţul lui Farye se va naşte, porunceşte ca toţi cei care au participat la atacul prinţesei în stradă să fie prinşi şi pedepsiţi cu vârf şi îndesat. Deşi nu există dovezi, Farya e sigură că această experienţă dramatică i-o datorează lui Ayse şi va unelti şi ea în aşa fel încât Ayse se va afla faţă în faţă cu moartea.

Odată cu pedeapsa primită de Kasim, prinţul Ibrahim începe să aibă şi el temerile lui, tot mai mari. El se va închide singur în cameră şi viaţa va deveni diferită pentru el din acel moment. Când Murat revine din expediţia în Anatolia, se înfurie auzind despre ce i s-a întâmplat soţiei lui şi porunceşte să fie aspru pedepsiţi cei care au atentat la viaţa ei.

Pedeapsa lui Kasim ia sfârşit şi este eliberat din izolator chiar de către Kosem.



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

a fost: Kosem ep. 34-35-36                                     urmează: Kosem ep. 40-41-42

sursa foto: capturi video de pe youtube

Pentru alte episoade din acest serial

vă rog accesați pagina Rezumate seriale.

Kosem episodul 34 turcesc rezumat

Aceea care a pus capul de porc pe tronul Imperiului este chiar Farya, care a făcut asta învăţată de unchiul ei, crezând că aşa o va salva pe mama ei. Prinţesa reuşeşte să fugă din palat, deşi este rănită de unul dintre gardienii care o văd şi trag în ea. Dar se grăbeşte să ajungă la palatul unde este adăpostită,  împreună cu Margaret, şi să se schimbe de haine. Sultanul, care îşi făcuse cu adevărat griji pentru ea, vine într-un suflet s-o vadă că este nevătămată, însă o atinge exact pe braţul bandajat în grabă de Margaret şi, simţind bandajul, devine bănuitor. Pleacă şi după câţiva paşi se răzgândeşte. Intră înapoi în dormitorul prinţesei, îi rupe mâneca şi după ce le ceartă pe amândouă femeile, le trimite la închisoare acuzând-o pe Farya de trădare.

Nemaiavând nici un fel de încredere în ea, Murat nu vrea s-o mai vadă, dar când află că prinţesa primise informaţii despre mama ei, se duce s-o interogheze personal. Acum toate suspiciunile cad asupra lui Sinan Paşa, şi el îşi dă seama că se află în pericol, aşa că decide să-i spună sultanului că nişte iscoade au aflat locul unde era ascunsă mama prinţesei şi că au luat-o ostatică, insinuând că scrisoarea trimisă de el a fost interceptată. După ce se asigură că a risipit îndoielile stăpânului, Sinan se ocupă din nou să işte dezordine în imperiu ca să-i slăbească puterea lui Murat.

Sultana Gulbahar, mama lui Baiazid, revine după ani de zile la palat ca să tulbure apele, deşi susţine că i-a fost dor de fiul ei. Din momentul în care vine, mesajele ascunse pe sub tipsii ori în mâncare curg în ambele sensuri, în harem şi în afară, către Sinan, şi ea caută să-şi facă aliaţi ca să-l pună pe tron pe fiul ei. Mehmet, fiul celui ucis de Kosem, şi care acum e crescut de ea, vrea să se răzbune şi răspândeşte vestea că tatăl lui nu a fost trimis în Egipt, ci omorât. În acest sens, este adus într-un fel de cameră secretă de către unul din oamenii lui Sinan, la o adunare conspirativă, să spună ce are de spus în faţa lor. Regele Istvan o forţează pe mama Faryei să-i fie soţie dar ea îi promite că fata ei îi va da pedeapsa cuvenită pentru faptele lui. Murat nu se răzgândeşte în privinţa războiului cu Istvan, cu toate avertismentele din partea celor apropiaţi. În scurt timp decide să plece la vânătoare, la Bursa pentru mai multe zile.

Murat regretă că a fost nevoit s-o întemniţeze pe Farya şi porunceşte să fie luată de la închisoare şi dusă într-o pădure, în zona unde se află el. Farya nu ştie ce se întâmplă cu ea. Este legată la ochi şi scoasă afară, iar Margaret se tânguie amar crezând că va fi executată. De fapt, nici nu este foarte departe de adevăr. După ce ajuns într-un loc izolat din pădure, gardienii o pun pe prinţesă să stea în genunchi. Ea aşteaptă înfrigurată să i se taie capul. Se aud tropote de cai şi apoi paşi. Murat îi dă la o parte gluga mantiei cu sabia şi îi dezleagă legătoarea de la ochi. Ea rămâne uluită să-l vadă în faţa ei.

În ziua în care Kosem împărţea de mâncare săracilor, ca faptă de caritate, îl ia pe Mehmet lângă ea şi dublează paza, ştiind că Murat este plecat din capitală. Cu toate că se aşteaptă la mişcări sociale, nu ştie că trădătorul se află lângă ea şi că este cel pe care vrea să-l protejeze. Într-o căruţă cu coviltir apar oamenii lui Sinan, căpeteniile spahiilor, şi încep să tragă în gardieni, după care începe o luptă corp la corp cu iataganele. Mehmet scoate un pumnal de sub cămaşă şi o înjunghie pe Kosem în burtă...


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

a fost: Kosem 33 turcesc                                     urmează: Kosem 35 turcesc

sursa foto: capturi video de pe youtube

Pentru alte episoade din acest serial

vă rog accesați pagina Rezumate seriale.

Kosem episodul 33 turcesc rezumat

După ce Farya este trimisă de la palat, trăsura ei e oprită pe drum şi ea este atacată şi ameninţată, ca urmare a urzelilor lui Ayse, favorita lui Murat, care nu suportă ca sultanul să fie atras de o altă femeie. Sultanul află întâmplător că prinţesa nu mai este la Topkapî şi se apucă s-o caute în afara palatului. Farya, însă, este în mâinile oamenilor papei, dar pe drum se luptă cu ei şi scapă cu fuga. Margaret se întâlneşte cu sultanul şi îi spune ce s-a întâmplat, dar şi că prinţesa e de negăsit. Farya, ca să scape de tot de urmăritorii ei, s-a ascuns după nişte lăzi cu marfă, mai apoi cerând ajutorul unui paşă care o adăposteşte într-o încăpere, însă acesta este membru al unei reţele secrete de spionaj şi caută s-o omoare pe prinţesă. Pe când era în spatele ei, pregăteşte o frânghie cu care s-o sugrume. Murat şi oamenii lui se luptă cu oamenii papei şi în ultimul moment, sultanul o găseşte pe prinţesă în camera unde era cât pe ce să fie omorâtă. Farya este adusă din nou la palat, spre disperarea lui Ayse. Murat o ceartă pe maică-sa pentru că trimis-o pe prinţesă din palat fără ştirea lui, acuzând-o de trădare.

Însă jocurile de putere dintre Murat şi Kosem nu se opresc aici. Kosem va continua să uneltească pentru ca să preia puterea, dar în aşa fel încât să-l în depărteze de la tron pe Murat, şi să-l urce pe Baiazid. Ca să facă de aşa manieră încât Murat să nu-şi dea seama cu ce are de-a face, Kosem aranjează lucrurile să nu pară că revoltele ienicerilor sunt manevrate de ea. La palat, Farya se împrieteneşte cu Atike, care l-a ajutat pe sultan s-o găsească, şi cadîna ar vrea ca prinţesa s-o înveţe să mânuiască sabia. În acest timp, Kosem, care doar voise s-o îndepărteze pe Farya, dar nu s-o elimine fizic, o cheamă pe Ayse în apartamentele sale şi o plesneşte pentru îndrăzneala de a pune urmăritori pe urmele prinţesei şi de a încerca să fie ucisă. Chiar în această situaţie, Ayse se aruncă la picioarele sultanei şi o roagă să nu cumva să-i spună lui Murat, pentru că ar executa-o. Kosem nu se lasă înduplecată, dar pentru că micul Ahmet, nepotul ei, intră în cameră, amână momentul confruntării cu Murat.

Prinţesa, într-una din convorbirile sale cu sultanul, care vine să vadă de sănătatea ei - a fost rănită de oamenii papei - îl roagă pe acesta să o contacteze pe mama ei. Murat trimite oameni în Bosnia s-o găsească. După aceea se duce să-şi vadă fiul, şi află de la el că Ayse a fost lovită de Kosem. Când prinţesa are o întrevedere cu sultana Valide, ea îşi exprimă speranţa că cei care au uneltit împotriva ei vor fi pedepsiţi, dar Kosem îi aminteşte că uciderea unui cardinal nu poate rămâne fără consecinţe şi că trebuia să se gândească la asta de la bun început. În ciuda acestor replici, Ayse va fi aspru dojenită de Ahmet şi i se va promite răsplată pentru faptele sale. Kosem, când află despre ceea ce are de gând Murat, îl sfătuieşte s-o ierte pe favorită şi să dea totul uitării, pentru că Ayse a fost doar geloasă pe Farye. Sultanul nici nu vrea să audă de iertare, însă Kosem stăruie şi îl întreabă cum se vor descurca copiii lui fără mamă la o vârstă aşa de fragedă, apoi îl roagă să se gândească bine ce face, că nu e uşor să execuţi o favorită. După aceea îi distrage atenţia vorbindu-i despre cei care au furat bijuteriile lui Ester.

Sinan, care a fost trimis de sultan s-o caute pe mama prinţesei Farya, îl informează pe Cornelius, şeful lui din reţeaua de spioni, despre acest lucru, iar Cornelius îl pune să transmită mai departe regelui Istvan să demareze ceea ce ştie că are de făcut. Istvan este fratele regelui ucis al Ungariei şi a uneltit împotriva lui considerând că tronul îi aparține de drept. Kosem o vede pe Ayse şi îi spune că sultanul s-a răzgândit, că o lasă în viaţă, dar că totuşi o pedepseşte prin aceea că nu vrea s-o mai vadă niciodată. Drept urmare, în loc să se potolească şi să se bucure că este vie, Ayse va dori să-l vadă pe sultan, deşi cea mai apropiată dintre servitoare o sfătuieşte să nu facă asta.

Istvan ajunge la mama Faryei şi o ţine ostatică. Între timp o femeie mesager ajunge la prinţesă şi o înştiinţează că mama ei este în mâinile lui Istvan. De fapt, această uneltire a fost pusă la cale de Sinan şi de şeful lui, Cornelius. Dar Murad e pregătit de război contra lui Istvan şi Kosem va fi informată despre acest fapt, ca şi despre ordinul de execuţie emis pe numele lui, datorat unei scrisori insultătoare pe care a trimis-o sultanului. Kosem este de acord cu decizia fiului ei, dar consideră că este preferabil să nu meargă el personal, pentru că s-ar putea să fie atras într-o capcană.

Finalul episodului 33 din serialul Kosem, îi surprinde din nou pe mamă şi fiu discutând despre lupta lor pentru putere. Murat îi reproşează lui Kosem că nu vrea să-şi înceteze influenţa şi îi spune că, de fapt, ea îşi trage puterea de la el, chiar de când era copil. Kosem se întristează şi îi răspunde că nu ar putea exista unul fără celălalt. În tot acest timp o femeie îmbrăcată bărbăteşte, acoperită pe faţă până la ochi, pătrunde pe furiş în palat şi pune în patul sultanului capul unui porc...


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

a fost: Kosem, 31 turcesc                                     urmează: Kosem, 34 turcesc

sursa foto: capturi video de pe youtube

Pentru alte episoade din acest serial

vă rog accesați pagina Rezumate seriale.

Kosem episodul 31 tr rezumat

Istanbul 1631. Kosem a domnit ca regentă timp de 10 ani. Murad este mare acum şi poate prelua tronul, dar Kosem n-ar renunţa la putere de bună voie. Murad se aşează pe tron în faţa ienicerilor, dar trădătorii sunt în interior şi se iscă o revoltă iar oamenii loiali lui Murad sunt ucişi. Imperiul este pe marginea dezastrului din cauza luptei pentru putere. Sultanul nu are decât două opţiuni - ori cedează tronul, ori luptă până în ultima clipă pentru dreptul său.

Pe mare o corabie pe care se află printesa maghiară Farya însoţită de mama sa de lapte, Margareta, se îndreaptă către Istanbul. Între timp, la Roma, papa este informat că nepotul său, cardinalul Marcus, a fost asasinat de către Farya Bethlen, care a plecat apoi spre Imperiul Otoman. În palatul Topkapî ordinea de altă dată nu mai există. La bucătărie se bârfeşte fără teamă, în harem fetele se distrează pe seama odaliscei şefe, doar în camera lui Kosem servitoarele o slujesc supuse. Murad se confruntă cu noi rebeliuni. Trădătorii ajung până în camera lui, dar el se aşteaptă la asta şi îi primeşte după cum merită. Când află şi cine îi comandă, nici numele acelui trădător, Topal, nu este o surpriză pentru el. Însă Topal este soţul lui Gerverhan, sora lui Murad. A doua zi, când se reîntoarce la palat, Murad face o adunare în curte şi acolo, de faţă cu toată lumea îl judecă pe Topal şi îl execută cu un buzdugan, deşi acesta înşiră o grămadă de minciuni cum că voia să-l protejeze şi că el este loial dinastiei. Haci, când aude, se repede să o informeze pe Kosem, al cărui om era Topal. Murad îl înlocuieşte pe Marele vizir cu un alt paşă, şi îl îndepărtează şi pe locţiitorul lui Topal, care era la fel de trădător ca şi acesta. Geverhan îl acuză pe fratele ei, sultanul, că nu are inimă şi că a lăsat-o văduvă.

Două corăbii otomane se apropie de cea în care se află Farya şi ea porunceşte comandantului să scoată steagul alb, pentru că nu vrea vărsare de sânge. Apoi Farya vorbeşte cu cei de pe una din corăbii şi le spune cine este şi că vrea să meargă la sultanul Murad pentru că are să-i transmită ceva important. La palat, Kosem îl ceartă pe Murad că l-a omorât pe Topal, pentru că ea voia să afle pentru cine lucra şi cine era în umbra lui cel care-i dădea ordinele. Murad conchide că dacă ea nu se teme de nimeni, aşa cum afirmă, atunci să-l susţină necondiţionat.

Când Farya coboară de pe corabie în port, are parte de o primire surpriză. Câţiva ieniceri scot săbiile, dar şi ea ştie să lupte şi îşi omoară adversarii. La un moment dat, e cât pe ce să îl atingă şi pe Murad, sosit acolo, dar iataganul lui se află la gâtul ei. După ce ea pricepe că acesta este sultanul şi îngenunchează, prezentându-se, îi spune că avenit să-i ceară ajutorul, pentru că tatăl ei, regele Ungariei a fost asasinat şi locul său a fost luat de Katerina, mama acestuia. După ce îi spune povestea ei, pleacă înapoi pe corabie şi aşteaptă, întrebându-se dacă sultanul a crezut-o sau nu. Mai târziu Murad este contactat de 2 soli din partea Papei care-i spun să le-o predea pe Farya, pentru că este o criminală, dar sultanul preferă să investigheze mai întâi.

După aceea, cu prima ocazie se duce pe corabie şi o ia la întrebări pe prinţesă, iar ea recunoaşte că l-a omorât pe cardinal, dar pretinde că era în legitimă apărare şi că i-a luat acestuia o scrisoare secretă care era destinată lui, sultanului. Apoi spune că ea n-a reuşit s-o înţeleagă, pentru că este cifrată, dar dacă i-o dă, îi cere protecţie pentru ea şi pentru mama ei. Murad dă scrisoarea pentru a fi decodificată, dar are grijă să le spună celor care cunosc cifrul să nu dezvăluie nimănui ce scrie acolo pentru că sunt secrete de stat. După aceea Murad află că din nou Kosem unelteşte împotriva lui, să-l detroneze şi să-l pună pe Baiazid în loc, care este mai uşor de manipulat. Murad organizează o vânătoare de noapte şi reuşeşte să-i omoare pe toţi cei care doreau să-l învrăjbească cu familia lui şi să-l ucidă pe Baiazid. La sfârşitul luptei îi spune fratelui său că el nu va mai permite niciodată ca unui membru al dinastiei să i se întâmple ce i s-a întâmplat lui Osman.

Peste câteva zile, Haci citeşte în harem, în faţa sultanei Kosem, decretul semnat de Murad prin care regenţa ei se încheie. Apoi, sultanul singur, spune monologul prin care jură credinţă dinastiei şi Imperiului, şi că dacă nu îi va nimici pe opresori să fie distrus sultanatul său.


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

a fost: Kosem, episodul 30 turcesc                                     urmează: Kosem, episodul 32 turcesc

sursa foto: capturi video de pe youtube

Pentru alte episoade din acest serial

vă rog accesați pagina Rezumate seriale.

File de istorie - haremul in Imperiul Otoman (2)

Femeie părăsind hammamul - Th. Chasseriau

Cum spuneam în episodul întâi din acest mini-serial, cadînele trebuia să fie ascultătoare, față de sultana Valide (sau sultana mamă) care avea foarte multă putere, din moment ce toate afacerile importante ale haremului îi treceau prin mână. Putea să pedepsească fetele din subordinea ei inclusiv cu moartea, de exemplu pentru vrăjitorie. Căci dacă vreo fată era suspectată de vrăjitorie, era băgată într-un sac și aruncată în apele Bosforului de vie. Cel puțin așa afirma Ottaviano Bon, reprezentant al Republicii Venețiene la Istanbul între anii 1604 - 1607.

Până în anul 582 haremul stătuse sub administrația eunucilor albi, care dețineau controlul și asupra școlii palatului unde băieții erau pregătiți pentru a deveni ofițeri imperiali, iar fetele din harem erau instruite în diferite domenii culturale și practice. Eunucii albi aveau puterea de a desemna care absolvent se putea căsători cu care kadînă din harem.
După anii de ucenicie într-ale gospodăriei, fetele erau trimise să deslușească tainele scrisului și cititului. Se spune că povestea celor O mie și una de nopți era la mare preț și că în fiecare seară citeau câte o poveste.

După acest al doilea nivel de școală, ele se puteau căsători, dar cine era ambițioasă și isteață, devenea o gedik, sau privilegiată, era prezentată sultanului și avea șansa de a deveni una dintre concubinele sale. Acestor concubine li se dădeau funcții importante în harem, iar care devenea favorită născând un copil sănătos, mai ales un băiat, avea propriul apartament, avea sclave și bucătărese personale, și chiar un eunuc personal. Odată cu nașterea unui copil devenea o femeie liberă. După moartea sultanului avea dreptul de a se recăsători și îi era stabilită o rentă viageră, încă de când devenise favorită, rentă cu mult mai mare decât banii pe care îi primea doar ca rezidentă a haremului.

In harem - Th. Chasseriau

Cea mai importantă dintre favorite era mama primului băiat născut sultanului, și, dacă fiul ei nu murea de tânăr, la urcarea acestuia pe tron devenea Valide și conducea haremul. Dar dacă se întâmpla vreo nenorocire, trebuia să-și continue traiul în vechiul serai, era deposedată de mare parte a averii și nu mai avea dreptul de a se recăsători.

Când sultanului îi plăcea de o kadînă anume, îi comunica prin viu grai sau în scris, de dimineață, să se pregătească pentru la noapte "din tălpi până la ultima geană". Kadîna era gătită cum nici nu ar fi visat, iar întâlnirea avea loc într-un dormitor special amenajat din interiorul haremului, și nu în dormitorul personal al sultanului, care se afla într-o altă parte a seraiului. În ceea ce privește relațiile dintre monarh și kadîne, nu se punea niciodată problema ca el să cucerească vreo fată, ci dimpotrivă, între ele era o concurență acerbă pentru a-l cuceri pe sultan.

-  va urma  -

Articol scris de Oana D.

 Pentru alte episoade din serialul Suleyman Magnificul și articole cu același subiect, vă rog accesați pagina "Stele tv/Seriale".

Nicio parte a acestui articol nu poate fi preluată fără specificarea linkului sursă de forma: http://www.pulbere-de-stele.com/

Bibliografie: Enciclopedia Britannica, allaboutturkey, wikipedia
Fotografiile sunt preluate de pe http://commons.wikimedia.org/ și în România ele aparțin domeniului public.

Hurrem - imparateasa controversata a Rasaritului - 1

Una dintre cele mai legendare figuri feminine ale zorilor istoriei moderne, cunoscută turcilor drept Sultana Hurrem, iar Europei drept Roxolana, Roxelana, Rossa sau Rusenka (=rusoaica), ea rămâne o figură controversată, datorită puterii pe care a dobândit-o într-o lume în care femeia trebuia să-și cunoască locul și statutul de sclavă a bărbatului. Deși misterul învăluie și alte femei puternice ale vremii, precum Caterina de Medici sau Regina Elisabeta I a Angliei, sultana Hurrem a devenit un subiect fierbinte pentru istorici, datorită ascensiunii ei rapide și fascinante, de la o simplă sclavă în harem la regina absolută a Imperiului Otoman.

Hurrem sultan

Dar să începem cu începutul. Istoria n-a fost generoasă cu faptele și documentele privind originea Roxolanei, "concubina favorită a lui Soliman Magnificul". Puține informații se cunosc despre ea de la începuturi, și asta pentru că la documentele haremului nu aveau acces nici otomanii și nici vizitatorii străini. Primele documente în care apare numele ei sunt ștatele de plată ale haremului, jurnalele personale ale sultanului și corespondența ei cu Soliman. Așadar, despre originile ei s-au putut face doar niște speculații.
Potrivit unor istorici, s-ar fi născut în Polonia în anul 1500 sub numele de Alexandra Lisowska, potrivit altora, anul nașterii ar fi 1505 iar locația, Rohatyn, Crimeea, potrivit altor istorici, numele de Alexandra Lisowska este doar o legendă stârnită în secolul al 19-lea, la fel ca și părerea potrivit căreia ar fi fost adusă în harem de către însuși Ibrahim Pașa. Așadar, în lipsa unor dovezi incontestabile, asupra datei nașterii ei se fac doar presupuneri. A intrat în haremul sultanului otoman undeva între anii 1517 și 1520. În orice caz, în 1520 când a devenit concubina lui Soliman, care abia urcase pe tron, ea era deja o locatară a haremului.

În schimb, dacă despre anumite date nu sunt dovezi, părerile ambasadorilor și ale altor vizitatori de seamă la Înalta Poartă, dar mai ales ale servitorilor palatului par să fie unitare. Roxelana-Hurrem este văzută de către istoricii secolului al 17-lea ca o femeie nu neapărat frumoasă, relativ mică de statură, foarte inteligentă, talentată la muzică și broderie, însă portretizată ca având o fire aprigă, otrăvind constant mintea lui Soliman cu mașinațiuni, folosind magia pentru a-l subjuga, folosindu-se de influența asupra sultanului pentru a-și atinge scopurile personale. Abia ulterior, în secolele următoare, este luat în calcul și contextul socio-istoric în care a trăit, iar imaginea negativă despre ea se mai îndulcește. Se spune că nu era iubită la Palat, și nici copiii ei. La urma urmei, era de origine creștină, chiar dacă se convertise la Islam, iar modul în care l-a legat pe Soliman de ea, determinându-l pe sultan să se căsătorească legal și să încalce orice tradiții otomane, era văzut de popor ca pe o trădare: sultanul devenea astfel monogam, atitudine contrară islamismului, mai curând adoptată de creștini, și chiar contrară tradițiilor familiei regale, care interzicea unui monarh să se căsătorească cu o sclavă. De fapt, cine pe cine convertise?

Apariția Roxelanei în haremul imperial este comparată cu apariția unui meteorit sau a unei comete strălucitoare pe un cer senin de vară. Ascensiunea ei de la cadînă la hasseki (= favorită) a fost rapidă, pentru că în 1521 îi dăruiește sultanului primul ei fiu, Mehmet. Se spune că a avut în total 6 copii: Mehmet, Abdulah, Mihrimah, Selim, Bayazid și Cihangir. Ca și originile, atât numărul cât și ordinea copiilor ei sunt chestiuni controversate. Istoricii contemporani cu sultana Hurrem spun că Mehmet era fiul unei alte concubine, nemenționându-l nici pe Abdulah. Un document datând din 1526 îl menționează pe Selim ca pe primul fiu al Roxelanei, pe Marat (nume care nu mai apare în alte documente) ca al doilea fiu și pe Mehmet al treilea. Dar autorii contemporani preferă să considere drept certe informațiile din scrisorile ei către Soliman, în care avea obiceiul să-i pomenească pe toți copiii lor, cei 6 enumerați mai sus.

_  va urma  _

Pentru alte episoade din serialul Suleyman Magnificul și articole cu același subiect, vă rog accesați pagina "Stele tv/Seriale".

sursă foto: itusozluk.com


Bibliografie: 
- "Roxolana in the Spanish Golden Age" Ana Pinto-Muñoz, Universidad Complutense (Madrid), 
- "Roxolana:The Greatest Empresse of the East”, Galina Yermolenko, DeSales University, Center Valley, Pennsylvania, 
- articolele cu acest subiect de pe historia.ro,
- http://www.hyperhistory.net/
- http://www.allaboutturkey.com/


Nicio parte a acestui material nu poate fi preluată pe nici un fel de suport fără permisiunea autoarei și fără specificarea linkului sursa.

File de istorie - haremul in Imperiul Otoman (1)

Cuvântul harem te duce cu gândul la un palat unde trăiesc într-o lume de basm mai multe femei frumoase (kadîn înseamnă femeie în lb. turcă), făcute parcă anume să fie iubite. Aur, giuvaeruri, mătăsuri fine, uleiuri cu care își masau corpul după baia de aburi numită hamam, eunuci care nu sunt decât sclavii dorințelor lor, zaharicale, văluri, mistere și mult, mult exotism.

De fapt, haremul era nu foarte departe de o închisoare. Una cu zăbrele aurite, firește, dar tot o închisoare era. Femeile dăruite sultanului sau aduse ca sclave, duceau o viață de huzur, dar nu aveau voie să iasă din perimetrul grădinilor palatului atâta vreme cât făceau parte din haremul sultanului.

În această societate existau reguli stricte și o ierarhie a rangurilor. Aceea care conducea haremul era sultana Valide, sau regina mamă. Imediat după ea, veneau favoritele sultanului, apoi cadînele obișnuite, care poate că nu aveau să-l vadă niciodată pe sultan. Dintre ele multe deveneau servitoarele personale ale sultanelor (soțiile, surorile sau fiicele sultanului) sau servitoare în palat. De regulă nu rămâneau în harem toată viața, ele erau măritate și înlocuite din când în când, în așa fel încât haremul avea un număr constant de kadîne.

Disciplina era foarte strictă, kadînele trebuia să fie ascultătoare, în caz contrar erau bătute, iar dacă nesupunerea mergea prea departe, erau alungate la Vechiul Palat, deposedate de bunuri și lăsate fără speranța de a se căsători sau de a mai avea vreun viitor. În harem ele învățau muzică, literatură, dans, lucru de mână, religie, iar cele foarte frumoase, care aveau șansa să ajungă în iatacul stăpânului, trebuia să știe și arta iubirii carnale, chiar dacă era obligatoriu să fie fecioare. Dintre aceste frumoase urma sultanul să-și aleagă favoritele. Dacă vreuna îi făcea și un copil, mai ales băiat, avea apartamentul ei separat și putea fi numită sultană, deși această titulatură s-a împământenit doar din secolul al 16-lea, până atunci nicio concubină nu putea fi numită astfel, neavând nici un fel de drept la vreo putere în stat.


Cea mai importantă dintre aceste sultane era, totuși, prima care năștea un băiat. Primul născut avea toate șansele să urmeze la tron, dacă mai întâi își ucidea frații - asta pentru că fratricidul devenise o tradiție în dinastia regală a Imperiului Otoman. Se spune că însuși fondatorul acestei dinastii, Osman I, l-a omorât pe unchiul său care era de drept moștenitorul tronului.

Cadînele stăteau în camere lungi, dormeau pe niște saltele, una lângă alta, fiecare grup de 10 fete era dat în grija unei odalisce mai în vârstă, și, pentru a împiedica relațiile erotice lesbiene, se luau toate măsurile, inclusiv lăsarea câtorva făclii aprinse noaptea, în dormitoarele comune. Cu toate acestea autorii de literatură care au zugrăvit în romanele lor viața din harem nu s-au sfiit să afirme că asemenea legături se infiripau la hamam sau că exista posibilitatea ca unii dintre paznicii Palatului să poată pătrunde în grădinile haremului unde aveau relații cu vreo kadînă mai libertină. Dacă aceste fapte erau adevărate sau nu, e greu să știm astăzi. Totuși este cunoscut faptul că Selim II, oficial, fiul sultanei Hurrem și al lui Suleyman, era singurul copil blond dintre cei 5 copii ai cuplului regal, ceea ce a făcut gurile rele să spună că Selim nu era, de fapt, copilul lui Suleyman.

partea a doua: http://www.pulbere-de-stele.com/2013/04/file-de-istorie-haremul-in-imperiul.html

-  va urma  -

Articol de Oana D.

Pentru alte episoade din serialul Suleyman Magnificul și articole cu același subiect, vă rog accesați pagina "Stele tv/Seriale".

Nicio parte a acestui articol nu poate fi preluată fără specificarea linkului sursă de forma: http://www.pulbere-de-stele.com/

Bibliografie: Enciclopedia Britannica, allaboutturkey, wikipedia
Fotografiile sunt preluate de pe http://commons.wikimedia.org/ și în România ele aparțin domeniului public.