4 beneficii ale cursurilor de canto și muzica

A învăța să cânți la un instrument sau vocal poate ajuta copilul dv. să-și dezvolte urechea muzicală și să-și îmbunătățească abilitățile pentru educație și interacțiune socială. Programul pentru copiii de vârstă școlară este relativ încărcat cu activități distractive. Dar dacă sunteți pe punctul de a-l da pe micuț la o școală de muzică, luați în calcul beneficiile pe care le pot avea niște cursuri de canto pentru copii, ore de vioară sau de pian.

1. Cursurile muzicale și de canto îmbunătățesc abilitățile școlare

Muzica și matematica sunt foarte împletite. Prin înțelegerea ritmului, copiii învață cum să împartă și să recunoască tiparele matematice. Se pare că muzica determină creierul unui copil să înțeleagă mai bine alte domenii. Pe de altă parte, învățarea unui instrument, a unor bucăți muzicale, ajută copilul să-și dezvolte memoria.

2. Dezvoltă abilități fizice

Anumite instrumente, cum ar fi cele de percuție, ajută copiii să dezvolte coordonarea și abilitățile motorii. Cursurile de canto și instrumentele care necesită mișcări mai ample sunt foarte bune pentru copiii cu multă energie. Instrumentele cu coarde și claviatură, precum vioara și pianul, necesită simultan acțiuni diferite cu mâna stângă și cu cea dreaptă. Ele dezvoltă ambi-dexteritatea și încurajează copiii să se simtă confortabil în poziții incomode. Îmbunătățirea coordonării pregătește copilul pentru alte hobby-uri, cum ar fi dansul și sportul. Lecțiile de canto dezvoltă plămânii și îmbunătățesc respirația.

3. Cultivă abilitățile sociale

Orele de teorie muzicală necesită interacțiune și comunicare între colegi, ceea ce încurajează munca în echipă, deoarece copiii trebuie să colaboreze pentru a crea un crescendo sau accelerando și pentru a sincroniza partea vocală cu aceea instrumentală. De multe ori profesorii împart elevii pe grupe și atribuie fiecărui copil o sarcină. Dacă o echipă este responsabilă pentru alegerea instrumentelor sau pentru crearea unei melodii, elevii lucrează spre un scop comun.

4. Cursurile de canto îmbunătățesc stima de sine

Lecțiile oferă un spațiu comun în care copiii pot învăța să accepte și să emită critici constructive. Transformarea feedback-ului negativ într-o schimbare pozitivă ajuta la creșterea încrederii de sine. Această abilitate este ușor de transferat la vorbitul în public, ceea ce duce atât la creșterea abilităților de comunicare, cât și la diminuarea emoțiilor din timpul lecțiilor școlare de zi cu zi.

Până la urmă ceea ce trebuie luat în considerare când înscrieți copilul la o școală de muzică va depinde de un număr de factori. Copilului trebuie să-i placă să cânte cu vocea sau la un anumit instrument, și poate chiar să fie interesat de un anume stil de muzică. Dacă este așa, factorul în alegerea instrumentului său, este stilul, pentru că, de exemplu, un violonist nu se va integra unui jazz.

Dar toate acestea le cunoașteți dv. mai bine, și dacă vedeți că aveți un copil talentat la muzică, îndreptați-l către niște cursuri de canto sau instrumentale. Beneficiile se vor vedea în timp și veți avea numai de câștigat.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Oracolul din anii de scoala

Mai ţineţi minte moda oracolelor când eram noi elevi? Cred că toţi copiii când terminau un ciclu de şcoală îşi făceau aşa ceva. În clasa a VIII-a am avut un caiet oracol, în care fiecare coleg sau colegă preferată - păi, da, că nu dădeam caietul acela să-mi scrie oricine în el! :) - avea pagina lui. Şi chiar menţiona aşa, ca un fel de proprietate personală, "aici este pagina mea...". Apoi fiecare lăsa câteva gânduri de despărţire după nişte ani de şcoală, pentru că drumurile aveau să ne fie separate şi cine ştie când aveam să ne mai vedem cu toţii. Pe atunci nu erau telefoane mobile, iar despre internet, email sau facebook nici nu putea fi vorba.

Unii colegi scriau şi nişte vorbe de duh, citate celebre din autori, romane studiate în şcoală sau auzite pe la televizor. Alţii împodobeau pagina lor cu floricele desenate, cu poze de actori celebri, cântăreţi, ba chiar şi maşini, la care pe vremea aceea nu puteam decât să visăm. Fiecare voia să aibă o pagină cât mai frumoasă. Asta se întâmpla într-una din zilele ultimei săptămâni de şcoală. Chiar dacă urma un examen de admitere, asta era singura distracţie pe care ne-o permiteam. Pe atunci nu exista noţiunea de banchet decât la terminarea liceului. Cel mult ne dădea voie diriginta să facem un fel de discotecă de după amiază, câteva ore.

Apoi, la clasa a zecea, am avut alt oracol. Eu fac parte din generaţia care a cunoscut examenul de treaptă. Însă de data asta nu ne despărţeam numai de clasă, pentru că dacă majoritatea rămâneam în acelaşi liceu, dar alegeam profiluri diferite, vreo câţiva plecau la alte licee. Acum oracolul era simplu, o agendă personalizată prin cele câteva vorbe lăsate de prieteni. Fraze scurte, aruncate în grabă, într-o pauză, sau mesaje standard, din partea celor cu mai puţină imaginaţie. Lipsesc copilăroasele floricele colorate sau poze decupate din reviste şi lipite de "pagina mea". Iar îndrăzneala supremă, o colegă foarte emancipată, scrie ceva despre adolescenţa ca un pat răvăşit după o noapte de iubire...

La terminarea liceului oracolul nu mai există. În schimb se inventează o formă prescurtată a lui: cocarda de la piept, pe care fiecare elev, şi dirigul sau profii cei mai de treabă, ne-au lăsat scrise cu pixul câteva urări pentru viaţă. Iar eu, şi alţii mai sentimentali, am scos de la naftalină oracolul dintr-a zecea şi l-am reactualizat, punând câţiva colegi să ne lase o amintire la pagina aniversării lor.

Tu mai ai oracolul din anii de şcoală?



Dacă ți-a fost util, dă mai departe!