De ceva timp am învăţat multe despre ce înseamnă să locuieşti la parter. Nu că n-aş fi ştiut, că la parter am locuit dintotdeauna, dar cu anumite lucruri nu m-am confruntat până acum.
Prima dată am văzut o căciulă şi un cap la geamul meu. Era miez de noapte şi eu stăteam pe net. M-am apropiat de geam, dar vizitatorul nocturn dispăruse şi am crezut că poate era o creangă de vişin mişcată de vânt. A doua zi dimineaţă, am găsit scara pisicilor mutată sub geamul meu. Vizitatorul nocturn a mai fost de câteva ori, să vadă ce mai fac. Şi din nou găseam scara pisicilor sub geam, că altfel nu avea cum să ajungă să vadă înăuntru.
Vara asta, când mi-am mutat sediul "de lucru" în sufragerie, la o bucată de noapte cineva mi-a bătut în geam şi a cerut nişte apă. Nu era singur, o altă siluetă masculină aştepta pe trotuar. M-am agitat, am ţipat că sun poliţia şi indivizii au plecat. Şi azi mă întreb de ce n-au cerut apă la restaurantul din colţ, unde era o nuntă?
Am început să mă sfătuiesc cu prietenele şi vecinele cum să fac. Obloanele sunt bune, dar nu-mi plac, la fel şi gratiile, care nu doar că m-ar împiedica să spăl geamurile pe-afară, ci ar avea şi aerul acela de închisoare. Jaluzele nu le-am suferit niciodată, iar o prietenă mi-a spus să-mi pun draperii groase, late, să acopere bine geamul în lateral. În acest fel nepoftiţii nocturni nu reuşesc să vadă ce este în casă, şi eu dorm foarte bine, că nu am somn dacă pătrunde vreun fir de lumină în dormitor.
La mine în cameră am draperii închise la culoare, însă acum caut ceva potrivit şi pentru sufragerie şi bucătărie. Mă inspir de pe internet pentru design şi aranjament, apoi o să mă hotărăsc ce să iau.
Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!
