8 superstitii legate de argint

Argintul, unul dintre primele metale prețioase apreciate în istoria omenirii, din care doamnele din înalta societate și-au comandat bijuterii, nu este lipsit de poveștile sale pline de farmec, de superstițiile sale, așa cum îi stă bine oricărui material nobil din care se fac bijuterii unice, deosebite, de neuitat.

Majoritatea superstițiilor legate de argint provin din faptul că acesta este un foarte bun antiseptic și antibacterian, știut fiind că acesta este adevăratul motiv pentru care obiectele de cult din biserici sunt făcute din argint, pentru că în acest fel apa sfințită sau vinul de împărtășanie nu reprezintă un mediu de răspândire a germenilor patogeni, ca să nu mai vorbim de icoanele sărutate de sute de ori în fiecare zi, în semn de umilință și prețuire.

1. Printre primele superstiții medievale legate de argint este aceea că el vindecă diverse boli. De exemplu se spunea că dacă faci un inel din argintul unei monede luată de la un cerșetor te va vindeca de epilepsie.

2. În Rusia, după Anul Nou, se făcea următorul test ca să se știe care fată a satului urma să se căsătorească. Fetele bune de măritat veneau și puneau într-o poiată, sub grăunțele pentru găini, câte un inel de argint. Apoi era lăsat un singur cocoș înăuntru care se apuca să mănânce grăunțele. Primul inel care ieșea la iveală din movila de boabe, era al aceleia care avea să se mărite prima în acel an.

3. În Europa centrală se credea că dacă găsești o bijuterie de aur este semn de noroc la bani, dacă este din argint, este semn de liniște sufletească, dar nu e semn de bun augur dacă bijuteria este din aramă.

4. În Evul Mediu se credea că dacă nașii oferă copilului botezat o lingură de argint, sau chiar un set de argintărie, acesta avea să fie un om virtuos în viață și va avea parte de noroc. De altfel, în Anglia există până azi o expresie care înseamnă a avea mult noroc, și care se traduce prin "a te naște cu o lingură de argint în gură".

5. Se spune că dacă porți argint și aur în același timp, acesta este un semn aducător de ghinion. Dar, chiar și așa, dacă pui la gât un superb colier din argint cu o lucrătură deosebită, dar ai cercei din aur alb, sa zicem, eleganța și necesitatea unor accesorii la toaletă de seară n-ar trebui să se împiedice în credințele medievale despre argint.

6. Scoțienii cred că dacă pui o monedă din argint în mâna unui nou născut el va fi ferit de rele și va avea parte de noroc toată viața, dar felul în care o ține spune câte ceva despre viitoarea lui personalitate: dacă ține moneda strâns, va fi zgârcit, iar dacă o scapă imediat din mânuță, va fi risipitor. Tot în Scoția, se crede că o mireasă, ca să aibă o căsnicie reușită, trebuie să-și pună în pantof o monedă din argint.

7. În Lituania, printre tradițiilelegate de nuntă există una care spune că mirele și mireasa trebuie să danseze primul dans pe câteva monede din argint aruncate de către invitați pe ringul de dans. Acest obicei exista și la noi în țară, însă era legat de un doliu: dacă cineva mergea la o petrecere și se află în doliu, dacă voia să danseze, era bine ca pe podeaua sălii respective să fie aruncate monede din argint. În acest fel persoana respectivă nu se considera că "dansează" pe mormântul celui decedat, ci dansa pe bani.

8. În plăcintele cu răvașe de Crăciun pentru familie și prieteni se punea un inel deosebit sau o altă bijuterie din argint. Cine găsea bijuteria, avea certitudinea că anul următor era un an norocos financiar.

Însă dincolo de superstiții și de tradiții cu origini incerte, argintul este unul din metalele mele preferate, și port cu plăcere o bijuterie fină și deosebită de argint. Îmi plac inelele și brățările, mai apoi cerceii și pandantivele cu lănțișor. Dar cea mai frumoasă piesă din argint pe care o am, este o splendidă broșă în formă de fluture, primită cadou de ziua mea. Vouă ce bijuterie din argint vă place cel mai mult ?

Bratara de argint

Stăteam lungită pe divan, cu o ţigară între degete, televizorul mergând şi picioarele mele înfricoşător de reci. Era ajunul Crăciunului, pe seară. Afară era când albastru, când gri, dar lumina era proaspătă, în ciuda norilor grei. Mă gândeam la cum plecase cu inima strânsă și nu dăduse nici un semn o vreme. Îmi spusese că nu se știe ce ne poate oferi viața, așa că să nu-l aștept. După un an, mă căutase din nou, iar acum spunea într-un mesaj pe email că-mi va face o surpriză. Știam că revenise în țară, îl așteptam, nu ratase niciodată ziua asta. Ziua în care ne cunoscusem. Soneria mă trezi din reverie. Am sărit de pe canapea, alergând emoționată să deschid. Trebuia să fie el, nu putea fi altcineva.

M-a privit scurt şi apoi a coborât ochii spre valiza pe care o lăsă jos. L-am salutat ca și cum ar fi plecat ieri, dar inima numai nu-mi spărgea pieptul de bucuria revederii. L-am urmărit cu privirea şi cu un surâs obraznic pe buze. Îl exploram fără jenă, îl scotoceam din priviri, îl intimidam de-a dreptul, dar îmi fusese atât de dor de el.
- Nu mă poftești?, mă întrebă ușor stânjenit.
- Scuză-mă, am spus și am deschis ușa larg. Bine ai venit! am fost în stare să articulez, apoi ne-am îmbrățișat strâns, aproape de sufocare. L-am auzit chicotind ușor.
- Eiii, don'șoară, mai încet că mă învinețești!, apoi mă luă în brațe și mă ridică deasupra ochilor lui, făcând două piruete.
După ce a lăsat paltonul pe brațul unui fotoliu, ne-am așezat pe canapea.
- Deci asta era surpriza, am râs, arătând spre el.
- Că am venit fără să te anunț? Nu. Sau ... nu numai.
Apoi din buzunar a scos o cutie micuţă. S-a apropiat de mine şi, cu mâinile tremurânde, mi-a întins micuţa cutie de carton învelită în catifea albastră pe care scria cu litere argintii silver jewelles. "Un cadou?" m-am întrebat în gând, încântată, dar şi puţin derutată de gestul său. Nu mă aşteptam, nu-i stătea în fire să-mi cumpere bijuterii, seturi de argint, mereu zicea că nu se pricepe să-mi ofere ceva ce mi-ar plăcea. N-am luat-o. I-am zis, în schimb, să o deschidă. Încercam să par indiferentă, să nu-mi dezvălui curiozitatea însă privirea-mi rămase fixată pe pătratul albastru din mâinile lui. Şi i-am văzut degetele ridicându-se... şi între ele... o brăţară de argint masiv cu pietre de topaz, neasemuit de frumoasă!

M-am uitat discret pe talonul care însoțea cutia și am văzut că scria pe el bijuterii RegalGold.ro. Nu-mi luam ochii de la cadoul meu și îmi plăcea prea mult ca să nu încerc mai târziu să caut și alte bratari de argint de la www.RegalGold.ro. Îmi plăcea totul: lucrătura, finisajul, felul în care se așeza pe încheietura mâinii mele. Mihai se uita la mine insistent. Am roșit. Fără să vreau, îl lăsasem lipsit de atenția mea. S-a apropiat și m-a cuprins de după umeri, apoi a întors cutia albastră cu fața spre mine spunând:
- Țin minte că mi-ai zis cândva că tu n-o să porți niciodată cătușă de aur pe inelarul stâng. De aceea ți-am luat o "cătușă" de argint. Vrei să fii soția mea?

M-am emoționat toată. Într-adevăr, cutia nu era goală încă, mai avea în ea un splendid inel, tot cu piatră de topaz, să se asorteze cu brățara. Mi l-a pus pe deget apoi am petrecut cele mai frumoase sărbători din viața mea. După câteva săptămâni am plecat alături de el, în țara de adopție, într-o aventură în doi care avea să dureze toată viața.