Traditii si servicii funerare

Anumite evenimente, mai puțin fericite, precum decesul unei persoane foarte dragi, nu ocolesc pe nimeni și de fiecare dată ne iau pe nepregătite, chiar dacă undeva în adâncul sufletului știm despre ce este vorba și știm că cel de lângă noi va pleca odată și odată pentru totdeauna. Iar acele momente sunt atât de tulburătoare, când este vorba despre părinți sau partenerul de viață, încât în vâltoarea durerii nespuse și, uneori, a șocului, nici nu mai știm ce avem de făcut - pentru că, da, sunt multe de făcut și nu mă refer doar la obiceiurile locului, ci la drumurile pe care trebuie să le faci la primărie, la evidența populației și pe la alte birouri ca să obții actele fără de care o persoană decedată nu poate fi înmormântată.

Din câte îmi amintesc, eu am umblat singură peste tot, pentru că acum câțiva ani, când am avut un astfel de deces în familie, firmele de servicii funerare nu acopereau decât ceea ce înseamnă înmormântarea și masa de pomenire, dar drumurile la birouri pentru a obține certificatul de deces, ajutorul de înmormântare, și alte adeverințe și aprobări necesare toate în 2 zile, acestea au rămas în sarcina mea.

Când apelezi la o firmă de servicii funerare, precum este Rarox în București, poți alege un pachet pe măsura disponibilităților financiare ale momentului. Există firme care oferă mai multe variante de servicii: unele au câteva oferte standardizate, altele te lasă să-ți alcătuiești tu necesarul, în funcție de posibilități sau de ceea ce, poate, ai pregătit deja dinainte. În zona de unde provin eu, la o înmormântare sunt necesare următoarele:

• cca 15 prosoape flaușate de față din care două se dau la preot și dascăl, iar celelalte se pun pe acele prapuri cărate de niște oameni ai bisericii până la mormânt în fața alaiului mortuar, la fiecare colț al mesei pe care se așează sicriul și apoi al tărgii pe care se cară la groapă prinosul și celelalte produse de panificație necesare la un astfel de eveniment.
• 6, 12 sau 24 de pachete care trebuie neapărat să conțină ceva - un material textil la metraj, o față de masă, etc. - ce constituie punțile peste care trece sufletul în drumul său către locul din ceruri, o cană, un colac mic, o lumânare și o cutie de chibrituri. Aceste pachete, punți se numesc generic, se dau peste sicriu înaintea slujbei de înmormântare câte unei persoane nevoiașe, sau rudelor, rostindu-se cuvintele "Pe lumea aceasta pentru (numele de botez al celui căruia i se dă puntea), iar pe lumea cealaltă pentru (numele de botez al decedatului)".
• o lumânare sub formă de spirală numită toiag, care arde cât durează priveghiul la căpătâiul decedatului.
• o cruce din ceară și o iconiță care se pun în mâinile celui decedat.
• crucea de lemn inscripționată, care se spune că trebuie să reziste 7 ani la mormânt până rămâne doar crucea de piatră sau de metal a locului de veci respectiv.
• minim 12 batiste cu lumânări care se împart celor prezenți în biserică ori în casa mortuară unde se ține slujba care precede înmormântarea propriu-zisă, însă tradiția spune că toată lumea ar trebui să primească această batistă cu lumânare.
• un set de pat alcătuit din plapumă sau pilotă, una sau două perne și lenjerie de pat, noi, care se dau unei persoane sărmane de pomană pentru sufletul celui plecat de pe această lume. Eu am dat de pomană chiar plapuma și o pernă din casă, doar lenjeria a fost nouă.
• un set de produse de panificație care include un prinos, mai mulți colaci rotunzi și semi-rotunzi și alți colaci speciali numiți ”semne”. Se împart celor săraci, ori celor prezenți, iar prinosul se aduce la masa de pomenire.
• colivă de grâu la platou și la pahare de plastic și vin pentru cei sărmani care vin să ceară la mormânt ceva de pomană.
• la masa de pomenire fiecare persoană trebuie să aibă în dreptul tacâmului o felie de cozonac, un pahar cu colivă (un ou roșu dacă decesul s-a produs între Paște și Înălțare, caz în care coliva se înlocuiește obligatoriu cu pască), un colacel și o lumânare cu chibrit care se ține aprinsă pe parcursul mesei.

Așadar, un adevărat tur de forță, pentru că nu este ușor să umbli în atâtea locuri, să cumperi toate cele trebuincioase și să tocmești un restaurant care oferă și mese de pomenire, totul în 2 zile. De aceea sunt firme care se ocupă de tot, de la spălatul decedatului, până la masa de la restaurantul cu care au ei parteneriat, sau altele care se ocupă doar de ceea ce știi că nu poți rezolva singur. Dar vă spun din proprie experiență că fără firma de servicii funerare și fără ajutorul unor rude, nu m-aș fi descurcat bine deloc, mai ales când m-am confruntat pentru prima oară cu un astfel de eveniment, și chiar nu știam ce am de făcut.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!