Calendar girl de Audrey Carlan, vol. 3. Recenzie.

Titlu - Calendar girl, volumul 3
Titlul original - Calendar girl (publicată în SUA, 2016)
Autor - Audrey Carlan
Traducerea - Ana Omăt
Editura - Univers
Preţ - 19,95 lei, 368 pagini
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-606-771-052-6
Gen - erotic, aventură, romance

Recunosc că citind primul volum al seriei Calendar girl, n-am fost cine știe ce încântată. Dar pe parcurs am început să-mi schimb părerea despre mai multe lucruri, în ceea ce privește cartea dar și despre unele prejudecăți de-ale mele.
Am ajuns, așadar, la volumul al treilea. Audrey Carlan o îndepărtează pe Mia Saunders din ce în ce mai mult de alcov, așa cum deja observasem în volumul doi al seriei. Dacă până atunci viața fusese frumoasă, merita trăită la maximum, în luxul și opulența clienților ultra-bogați ai Miei, luna iunie îi adusese aminte tinerei și foarte senzualei femei că moneda are întotdeauna două fețe.

În luna iulie Mia este închiriată pentru a fi dansatoarea seducătoare într-un videoclip muzical produs de celebrul cântăreț  hip-hop Anton Santiago, pe care Mia îl poreclește Latin Lov-ah. Însă de la bun început se vede că trauma suferită din partea fiului lui Shipley n-a trecut, și ea se confruntă cu dificultăți. Anton o atinge amical, iar Mia reacționează ciudat. În timp ce mătușa Millie își așteaptă bonusul care nu venea (vă reamintesc că dacă Mia accepta relații intime cu clienții ei, aceștia îi plăteau agenției lui Millie un bonus consistent), Mia își dă seama că este îndrăgostită de Wes Channing, primul ei client, care vine să fie alături de ea, astfel că videoclipul este filmat fără probleme. În prezența lui Wes, Mia trece peste amintirea aproape-violului recent suferit. În contrapartidă, îl determină pe Anton s-o avanseze pe asistenta lui, Heather, la poziția de manager personal, înainte ca aceasta să plece la alt angajator care ar fi plătit-o dublu.

În luna august Maxwell Cunningham, un magnat al petrolului din Texas, are nevoie de Mia, chipurile, ca să se prefacă față de boardul administrativ al companiei că este sora sa pierdută, care prin testamentul lăsat de tatăl său,  Jackson Cunningham, fiica naturală a acestuia deținea 49% din acțiuni. Luna august aduce schimbări majore în viața Miei și a surorii sale, Mads, ele două aflând cine sunt de fapt, cine le sunt adevărații tați și care le este locul în societate. Mama fetelor era o femeie independentă care nu putea duce o viață de familie, și-și părăsise două familii, nu doar pe Mia și pe Maddie. În sfârșit, vă las să aflați singuri cine-i cine și sora/fratele cui. În final, aflăm că Mia și Maddie, de fapt, sunt bogate și nu mai au nevoie de nimic. Relația dintre Mia și Wes se cimentează tot mai mult.

Starea tatălui Miei, aflat încă în comă în spital, se înrăutățește și ea nu se mai prezintă la clientul din luna septembrie. În aceste condiții, trebuie să dea o sută de mii de dolari acelui client pentru că nu s-a prezentat la post. Acum fiind cu două sute de mii datoare lui Blaine, mafiotul din Las Vegas căruia tatăl Miei îi era, practic, dator, se află în încurcătură pentru că Blaine face niște presiuni incredibile asupra ei ca să-și recupereze banii, sau ca s-o aibă din nou în dormitor. Providențial, Max Cunningham rezolvă problema și Mia scapă de Blaine pentru totdeauna. Însă Wes, plecat în Asia la niște filmări, e dispărut de câteva săptămâni, și ceea ce se află despre el și echipa de filmare este îngrozitor...

În septembrie Mia se preocupă de tatăl ei, de Wes, pe care încearcă să-l găsească apelând la Waren Shipley, care îi era dator o favoare și se apropie mai mult de noua ei familie, de noul ei statut și de ideea de a locui cu Wes în Malibu, dacă scapă viu din mâinile teroriștilor.

Așadar, volumul 3 din Calendar girl chiar mi-a plăcut. Audrey Carlan a știut să conducă acțiunea în așa fel încât să nu rămână ancorată între așternuturile clienților Miei. Ne-a învățat - cel puțin, pe mine - că a fi damă de companie în ziua de azi nu înseamnă a fi metresa de ocazie a cuiva, ci a fi angajată să faci o treabă anume, uneori pentru a ascunde un adevăr pe care nu vrei să-l afle lumea, alteori pentru o prezentare de modă, un videoclip sau ca să pozezi unui pictor. Intimitatea este opțională și vine cu o perdea pe care Audrey Carlan a dat-o la o parte dintru bun început. Nu știu dacă a fost o idee bună, poate că din punctul de vedere al cititorilor americani, a fost.

Eu n-aș fi luat seria dacă știam exact ce conține, în special primul volum. Însă acum, nu pot spune că-mi pare rău, dimpotrivă, în sfârșit, Calendar girl nu mai este doar o carte 18+.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!