Alimente speciale - azi, unt de cocos

Acum câteva zile primeam de la alimentespeciale.ro un colet cu câteva produse eco. Alesesem ulei eco din floarea soarelui, Dennree, la sticlă de un litru, oțet din vin alb Byodo, la sticlă de jumătate de litru, ulei de măsline sub formă de spray, Best Joy (ce bun e pentru salate și pentru făcut clătite!), un pachețel cu 8 cuburi vegetale pentru supă și mâncăruri, fără gluten, un borcan de unt de cocos tartinabil, două borcane de legume hiposodate, unul de fasole verde și celălalt de mazăre și morcov. Toate aceste alimente sunt fără gluten și sunt ecologice, fără e-uri și fără conservanți. Prețurile sunt rezonabile și dacă vreți să le vedeți, intrați pe site.

Magazinul online alimentespeciale.ro are multe feluri de produse, fără gluten, hiposodate, pentru diabetici, pentru adulți și pentru copii, pentru persoanele care suferă de alte afecțiuni. Eu am avut nevoie de mult timp în acest magazin online să mă hotărăsc ce să iau. Sunt acolo și paste bio, dulciuri speciale, vitamine și minerale, produse vegane, alimente pentru bebeluși, etc. Practic este o gamă foarte variată de produse alimentare speciale, și nu numai alimente, veți găsi acolo și electrocasnice mici, blendere, de exemplu. Pe site-ul alimentespeciale.ro orice persoană care are anumite restricții de hrană poate să găsească produsele potrivite dietei medicale pe care o ține.

Astăzi am ales să vorbesc pe larg despre untul de cocos. Mărturisesc că nu știam că există și unt de cocos, credeam că este doar ulei. Când am citit că e tartinabil, l-am și gustat ca atare, să văd cum se prezintă. Gustul de nucă de cocos este delicat și persistent, textura untului e ușor cremoasă, dar ceva între o cremă și un toping de ciocolată albă, este foarte dens, și, bineînțeles, tartinabil. Borcănașul de unt de cocos are 250 de grame și vine cu un capac metalic ermetic închis.

Într-o dimineață n-am rezistat tentației de a-mi face niște pâine prăjită peste care să pun puțin unt de cocos (se scoate cât aveți nevoie și se amestecă bine cu o linguriță până când devine ca o cremă) și un strop de miere, alături de o ceașcă de lapte cald. A fost mai mult decât delicios! Însă untul de cocos are mai multe beneficii și poate fi folosit și altfel decât ca aliment. Dar să vedem ce beneficii are, pe lângă marele avantaj că nu râncezește.

Untul de cocos este, de fapt, miezul nucii de cocos și are cu precădere grăsimi bune, care ajută la scăderea în greutate, la ameliorarea unor afecțiuni fiind un bun antiviral (este eficient în gripe, răceli, herpes, veruci, bronșită), îmbunătățește imunitatea datorită conținutului de acid lauric (după laptele matern, untul de cocos este a doua substanță care crește imunitatea), conține fibre și fier, ajutând astfel persoanele anemice, redă strălucirea părului și poate fi folosit cu mult succes ca o mască de păr, ori în amestec cu puțin ulei esențial de rozmarin faceți masaj la rădăcina părului cu acest unt pentru fortificare.

Untul de cocos își menține culoarea albă, translucidă pe parcursul timpului, se folosește ca și condiment, nu se folosește la gătit mâncare, deoarece are punctul de ardere prea scăzut, dar poate fi încălzit, ca să se lichefieze, poate fi folosit ca exfoliant pentru piele, se poate stoca fără probleme la temperatura camerei, conține doar 60% grăsimi, restul fiind fibre și alte substanțe.

Se poate folosi în alimentația vegană sau în dieta paleo, poate fi consumat de oricine dorește să aibă o dietă sănătoasă și poate fi folosit ca produs cosmetic. Așadar, untul de cocos este, pentru mine, pe lista alimentelor complete.

Voi ați folosit unt de cocos? Dacă da, în ce fel și cum vi s-a părut?

#AlimenteSpeciale  #SanatatePentruIntreagaFamilie #ManancResponsabil



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Pressure Down de la Ayurmed mentine tensiunea arteriala

Vara este anotimpul vacanțelor și al drumețiilor, dar, în zilele caniculare, efortul și excesele de tot felul ne pot pune la grea încercare inima și vasele de sânge. În plus, nu trebuie să uităm că mulți dintre noi suferim de boli cardiovasculare fără că măcar să știm acest lucru. Și în acest caz, prevenția joacă un rol important. Eu fac parte dintre persoanele care au hipertensiune și știu acest lucru, fiind sub tratament cu medicație specifică de 8 ani. Însă, deși în toată această perioadă medicul curant mi-a prescris mereu același produs, pe care am fost nevoită să-l iau în dozaj mărit de la un moment dat încolo, aș prefera să pot să-mi controlez tensiunea, care nu este foarte mare, dar depășește limitele considerate normale, prin altceva decât prin ingerarea zilnică a unui produs de sinteză chimică.

Și așa cum spuneam, vara tensiunea crește doar datorită factorilor de mediu, fără să avem vreo problemă cardiacă. Hidratarea, alimentația ușoară, limitarea expunerii la soare sunt, așa cum bine știm, esențiale. Dar există și remedii naturale care ne pot ajuta aparatul cardiovascular, remedii utile mai ales în aceste perioade caniculare, care ajută sistemul nostru cardiovascular să se adapteze mult mai bine la variațiile de temperatură și tensiune care apar foarte frecvent în perioada anotimpului cald. Suplimentul alimentar Pressure Down de la Ayurmed menține valorile normale ale tensiunii arteriale, păstrând elasticitatea și structura vaselor sanguine, susține funcționarea inimii, precum și sănătatea vaselor de sânge și ajută la eliminarea excesului de apă din organism. În plus, ajută organismul să se adapteze la efort, reducând riscul de hipertensiune arterială, aritmie, insomnie, oboseală.

Am început să iau Pressure Down de la Ayurmed mai întâi ca să-l testez (mulțumesc, Brander și Ayurmed !), dar deja am o lună de când iau zilnic acest supliment alimentar și pot să spun că, în cazul meu, înlocuiește cu succes pastilele de prestarium pe care le luam înainte. Pressure Down vine într-o cutie cu 100 de tablete de mărime medie, adică ușor de înghițit, și conține în special ginseng indian și usturoi, completat de colții babei și jivanti (leptadenia reticulata) toate fiind plante recunoscute pentru proprietățile lor antihipertensive și nu numai. Dozajul mi l-am ajustat în prima săptămână. Am luat inițial 3 tablete pe zi, la o oră după fiecare masă principală a zilei, apoi după masa de prânz am început să iau 2 tablete. Așadar, pentru mine doza uzuală este de 4 tablete de Pressure Down pe zi.

Mi-am controlat tensiunea cu un tensiometru de încheietură pe care îl am în casă, și tensiunea a fost constantă, ca și înainte de a lua Pressure Down, adică în jurul valorii de 140 cu 80. În afară de aceasta, m-am hidratat corect și am evitat să ies din casă la orele prânzului în zilele în care era foarte cald afară și presiune atmosferică ridicată.

Pressure Down de la Ayurmed este potrivit celor care au hipertensiune ocazională, datorată factorilor de mediu sau care suferă de hipertensiune într-un stadiu incipient. În celelalte cazuri, acest supliment nu înlocuiește medicația, dar poate fi luat ca adjuvant. Se recomandă precauții la utilizarea Pressure Down, deoarece ginsengul indian nu se asociază cu medicație sedativă, iar extractul de colții babei nu este indicat femeilor care au exces de testosteron.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Origini, de Dan Brown. Recenzie

Titlu - Origini
Titlul original - Origin
Autor - Dan Brown
Traducerea - Adriana Bădescu
Editura - Rao
Preţ - 49 de lei (pe Libris), cca 600 pagini
Anul apariţiei - 2017
ISBN - 978-606-8905-49-5
Gen - fictiune, mister, suspans, teoria conspiratiei
Comercializata pe Libris

Dintre cărțile lui Dan Brown am citit Codul lui Da Vinci pe nerăsuflate; n-am lăsat cartea aceea din mână până când n-am terminat-o, adică o zi și o noapte, până pe la 3-4 dimineața. Cu Origini a fost aproximativ la fel, doar că n-am mai reușit să o citesc neîntrerupt. Însă cum găseam o breșă, fie noaptea, fie în timpul zilei, citeam cu nesaț. Inutil să mai spun că mie stilul lui Dan Brown îmi place foarte mult și că este printre scriitorii mei preferați. Dar să vedem ce ne propune Origini, romanul a cărui acțiune se petrece în Spania: [Atenție! Urmează spoilere!]

Robert Langdon, profesor de simbolistică la Harvard, sosește la Muzeul Guggenheim din Bilbao, pentru a participa la un anunț important - dezvăluirea unei descoperiri care "va schimba fața științei pentru totdeauna". Gazda serii este Edmond Kirsch, un milionar excentric, fost student al lui Langdon, ale cărui invenții uimitoare de înaltă tehnologie și predicții îndrăznețe l-au transformat într-o celebritate mondială. Kirsch, este pe punctul de a dezvălui lumii o descoperire uimitoare, care promite să răspundă la două dintre întrebările fundamentale ale existenței umane: de unde venim și încotro ne ducem?

Înainte cu câteva zile de acest eveniment, Edmond, datorită faptului că prezentarea lui avea să demonstreze că nu avem nevoie de Dumnezeu, pentru că, de fapt, nu există, solicită o întâlnire în mănăstirea de la Montserrat cu 3 lideri religioși de răsunet și le prezintă descoperirea lui cerându-le părerea și ținerea în secret a descoperirii până avea și el s-o facă publică. Cei trei sunt, așa cum era de așteptat, tulburați de ceea ce văd și unul dintre ei, Valdespino, un apropiat al casei regale a Spaniei, mentorul viitorului rege Julian, le propune celorlalți trei să-l ucidă pe Kirsch cât mai repede. Însă cineva care rămâne în umbră, prin interpuși angajați pe internet, îi ucide pe ceilalți doi lideri religioși, în așa fel încât, la un moment dat, Valdespino apare ca păpușar al acțiunii.

Evenimentul care are loc în muzeul Guggenheim din Bilbao, muzeu patronat de nimeni alta decât Ambra Vidal, frumoasa logodnică a lui Julian și viitoarea regină a Spaniei, este anunțat după trei zile, astfel că Valdespino e în criză de timp. Langdon și câteva sute de oaspeți se simt captivați de o prezentare absolut originală și extrem de spectaculoasă, într-un holo-spațiu (= sală decorată holografic, cu imagini 3D care crează iluzia realității). Langdon, ca și toți ceilalți invitați, sunt conectați prin căști la un supercomputer inventat de Edmond, care se poate partiționa la infinit pentru a discuta simultan cu oricâți oameni este nevoie și care are toate caracteristicile unui om. Acest amănunt, că Winston e o mașinărie și nu o persoană reală, va fi cunoscut numai de Langdon și mai apoi de Ambra. Evenimentul este transmis și online, așa că vreo 3 milioane de oameni din toată lumea văd prezentarea în direct.

Seara, orchestrată cu meticulozitate de Edmond, intră brusc în haos, pentru că un anume Avila, fost amiral de marină, pus în ultima clipă pe lista invitaților de către Ambra Vidal, la cererea cuiva de la Palat, îl împușcă mortal pe Kirsch, cu un pistol nemetalic, chiar înainte ca savantul să spună ce a descoperit. Astfel, prețioasa informație și demonstrație a lui Kirsch se află în pragul pierderii. Cum Ambra Vidal și Langdon sunt conectați la Winston care le dă unele detalii, iar Ambra își dă seama că este în pericol de a fi acuzată de crimă, aleg să fugă amândoi ca să nu fie arestați, sau chiar eliminați. Acum, ei doi sunt singurii, care, ajutați de Winston, cu care țin legătura prin telefonul lui Edmond, ar putea face ceva să ajungă la el, care nu se află în Bilbao, ci la Barcelona, și să-i acceseze partiția unde se află stocată toată prezentarea lui Edmond. Această partiție este parolată cu o parolă de 47 de litere, ale unui vers preferat de savant, pe care nimeni n-o știe. Cei doi fug spre Barcelona într-o căutare periculoasă pentru a găsi mai întâi parola, și apoi locul unde se află supercomputerul Winston, care în sfârșit va dezvălui secretul lui Kirsch.[Aici se termină spoilerele!]

Romanul Origini are mai multe planuri paralele, care se desfășoară simultan și care nu întotdeauna au multe puncte comune. Controversa stârnită de Edmond, culisele palatului regal, iubirea lui Valdespino pentru bătrânul rege, care este pe moarte, relația Ambra-prințul Julian, site-ul de internet conspiracynet.com care este alimentat cu informații de un anume monte@iglesia.org, moartea ciudată a gărzilor Ambrei, toate se dezvăluie temporizat cu atenție, cu mult suspans, cu accente de cultură spaniolă în scurte intermezzo-uri.

Adevărul descoperit de Kirsch, însă, este unul pe care îl știm. Mie nu mi s-a părut nimic extraordinar, nimic care să schimbe fața lumii. Dar asta nu înseamnă că romanul e mai puțin captivant. Doar că, părerea mea, rezultată doar din lectura cărții, este că Dan Brown a intenționat inițial să dea o altă formă acelui secret descoperit de Kirsch, pentru că de la un anumit punct încolo, niște lucruri rămân neexplicate: la început se anunță că descoperirea va demonstra că Dumnezeu este inutil, ceea ce, după mine, nu se întâmplă, iar anunțul integral înregistrat de Edmond este unul banal. Apoi, Dan Brown vorbește prin Langdon despre teoria panspermiei (= viața provine din spațiu) și se întreabă oare cum ar face o specie să trimită în spațiu ceva minuscul care odată ajuns pe o planetă să ducă la evoluție și la apariția acelei specii? Sub ce formă? Dar răspunsul nu va veni niciodată în carte. Sau, nu se răspunde la întrebarea de pe la începutul cărții, de ce are loc evoluția? Ca să crească entropia, e răspunsul din final. Dar de ce trebuie să crească această entropie și să nu rămână aceeași? Ca un copil neștiutor, am dece-urile mele, la care Dan Brown nu va răspunde, la fel ca eroul său Kirsch, poate pentru că ar zgudui cu adevărat lumea religioasă, așa cum a făcut-o în Codul lui Da Vinci, care a zdruncinat niște credințe și care a trebuit să fie insistent categorisit drept o ficțiune sută la sută. Oare chiar așa să fie?

Recomand Origini de Dan Brown, luată de mine de pe Libris, spiritelor libere, iubitorilor de enigme și decriptări, de intrigi și de teorii ale conspirației. Acelora care ies din tipare, cărora comoditatea unor tradiții și credințe transmise din generații, nu le este de ajuns. Dar o recomand și acelora profund religioși, pentru că așa cum spunea Edmond Kirsch, știința și religia spun aceeași poveste, într-un limbaj diferit, iar în lume este loc pentru amândouă.

later edit: și pentru ca totul să fie și mai ambiguu, ceva tipic pentru Dan Brown, pe internet chiar există un site conspiracy-net[punct]com .....




Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Pavajul potrivit pentru gradina ta

Stai la casă și planifici să-ți faci o grădină de la zero? Cred că deja știi că de la terasă, la alei și la pietrișul din grădină, totul are un impact uriaș asupra specificului grădinii tale. În afară de flori, arbori și arbuști sau tipul de gazon pe care îl pui printre acestea, mai sunt și alte elemente importante de care trebuie să ții seama, cum este pavajul aleilor și al zonei înconjurătoare. Alegerea pavajului potrivit pentru curtea și grădina ta de vis contează cu adevărat. O curte bine amenajată poate transforma un spațiu exterior într-un loc relaxant și o încântare pentru ochi.

Dar ca să faci asta, ai nevoie de unele criterii de alegere a pavajului pentru curtea și grădina ta.

Mai întâi trebuie să ții cont de cât de mult trafic și câtă greutate va trebui să suporte pavajul și la ce va fi folosit?

Dacă vrei să amenajezi o mică terasă, unde să stai vara la soare, să iei micul dejun sau să te distrezi la un barbecue cu prietenii, în acest caz ar fi potrivit pavajul cu dale din calcar sau gresie. Dacă ai copii și ei se vor juca mereu în zona aceea, atunci gândește-te să-ți pavezi terasa cu plăci rezistente la alunecare, cu suprafețe texturate care sunt foarte prietenoase cu familia.

Apoi va trebui să iei în considerare aspectul casei tale. Pavajul trebuie să se potrivească stilului grădinii tale și în special al casei. La ce mă refer: dacă ai o casă cu un aspect tradițional, este mai potrivit pavajul natural, rustic, iar dacă ai o casă cu finisaj contemporan pavajul tău ar trebui să aibă un aspect elegant și modern, cu piatră tăiată. Lângă piscină, de exemplu, un pavaj Penter landhaus este foarte potrivit.

Culoarea pavajului să fie neutră, policromă sau naturală?

Unele game de dale oferă palete de culori puternic contrastante, altele sunt în nuanțe clasice de bej, cenușiu sau ocru, iar altele au culori mai îndrăznețe. Poți să creezi un aspect dramatic al grădinii, dar accentele prea mari de culoare la un pavaj devin repede obositoare pentru ochi. Nuanțele de maroniu, miere, gri închis și roșu cărămidă sunt potrivite pentru clădirile mai vechi, sau cu aspect clasic, dar și pentru cele moderne.
Chiar dacă un roz antic sau un galben ți se par nuanțe de folosit la un pavaj, ar fi indicat să le eviți, tocmai pentru că sunt prea tari și în loc să te relaxeze vei obține efectul invers. Totuși, anumite efecte pot fi obținute dacă vrei să faci unele combinații. O fântână în mijlocul grădinii arată excelent înconjurată de un pavaj cenușiu deschis, restul pavajului fiind cu dale din piatră de Ierusalim. Ia în considerare cea mai potrivită culoare pentru pavajul din grădina ta.

Un peisaj complex poate îmbunătăți sau ruina o schemă. Dalele de argilă rustică, pietrișul de râu, gresia se potrivesc cu modele mai tradiționale. Pentru schemele moderne, calcarul tăiat, cuarțitul, chiar și betonul lustruit - sunt comune, deși materialele șlefuite costă de obicei mai mult. Dar nu te teme să încalci regulile. Materialele tradiționale utilizate într-un stil contemporan (cum ar fi porfirul sau plăcile de gresie) alcătuiesc o plăcută combinație de vechi și nou.

În final gândește-te și la condițiile meteorologice. E drept, aspectul contează, dar și eficiența. Pavajul trebuie să fie rezistent la alunecare, durabil și să necesite o întreținere minimă. Dalele din piatră se schimbă cu timpul, în timp ce betonul, nu. Depinde de ceea îți dorești.

Cu toate acestea, într-o bună măsură alegerile tale vor fi influențate și de bugetul de care dispui, deși alegerea unei pietre de calitate superioară va fi întotdeauna decizia cea mai bună. Piatra de calitate este, fără îndoială, rentabilă, chiar dacă are un cost mai mare, pentru că e durabilă pe termen lung. La urma urmei, ai putea să te gândești și la o altă posibilitate: potențialii cumpărători de case vor aprecia peisajul de calitate superioară, astfel încât standardul pavajului tău poate avea un impact semnificativ asupra valorii casei dacă vreodată te vei hotărî să o vinzi.

Mai multe detalii despre pavaje găsești și pe pagina de facebook Globall Design.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Mini-shopping haul - Tienda de David

Azi m-am trezit cu domnul de la Cargus la ușa mea. M-am mirat, nu făcusem nicio comandă în ultimele zile ca să-mi parvină azi coletul, dar mi-am amintit că făcusem o comandă acum 2 săptămâni din magazinul online la Tienda de David, de unde cumpăr de ceva ani buni cafea Marcilla, pentru ai mei, acum doar pentru maică-mea. De parcă n-ar fi destule mărci de cafea și pe la noi, dar băutoarele de cafea știu că dacă îți place una anume, apoi numai pe aceea o vrei mereu.

Ce am mai comandat din Tienda lui David - ca la fiecare comandă, pe lângă cele câteva kg. de cafea, care ajung cam un an, mai iau câteva produse cosmetice, de fiecare dată, altele. Anul ăsta am luat două spray-uri și un borcan de miere de (flori de) portocal. Pur și simplu eram curioasă ce gust are și dacă-mi place. Aveau în tienda și miere de eucalipt, miere de mentă, diverse tipuri de miere, însă m-am gândit să încerc ceva care să-mi placă, pentru că m-ar fi atras mierea de eucalipt, dar dacă mi se părea prea tare aroma aceea?

Așadar am luat cafea Marcilla, măcinată, aromă clasică. Mie, personal, nu-mi place această cafea, iar de la o vreme cumpăr doar boabe (așa mi se pare că știi exact, sau aproape exact, ce bei dimineața), mi se pare arsă cumva, nu știu cum. Acum niște ani am primit cadou de la cineva o cutie și ai mei s-au îndrăgostit pe loc de acel gust. Eu, nu. De atunci, însă, am căutat să văd unde există de cumpărat online, am găsit-o în Tienda de David, și an de an cumpăr. Nu e o cafea scumpă, dimpotrivă, e doar o chestie de gust.

Deo-sprayurile, ambele de 150 ml, doar recipientul diferă: un deodorant Elixir by Shakira, este un parfum oriental, dar floral, miroase foarte bine, a mosc, ambră, portocal și piper negru plus alte esențe pe care nu le-am detectat chiar din prima, o să-l încerc să văd cum se comportă și cât ține, deși n-am pretenții la cât a costat, ceva de genul 6-7 euro. Încă un deodorant, Massimo Dutti woman, miroase demențial de bine, floral și pudrat, ambră, citrice. Ambele deodorante au un miros foarte, foarte plăcut, dar nefiind cine știe ce la preț, evident că nu mă aștept să țină.

  

Mierea de portocal este divină. Mi se pare foarte bună asocierea dintre aroma specifică de miere și mirosul de portocală. E o miere lichidă, de culoare auriu spre chihlimbar, borcanul de plastic avea un fel de dop subțire sub capacul lipit cu eticheta, ceva ca un himen - iertați-mi comparația, dar exact așa arăta - care s-a spart când am presat să iasă mierea din el.

Asta a fost deocamdată, porția mea de cumpărături spaniole din Tienda de David. Voi ați mai folosit vreun produs din cele luate de mine, în afară de cafea? Dacă da, cum vi s-a părut?



Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Meryem episoadele 21-30 (final) rezumat

Meyem află cu stupoare că Otkay este implicat în moartea tatălui ei și vrea să-l găsească, să aibă o confruntare. Savaș o împiedică pe Meryem să devină o criminală, pentru că ea avea de gând să-l ucidă pe procuror. Otkay încearcă să fugă. În ceea ce privește relația dintre ea și Savaș, femeii îi este greu să-și deschidă inima în fața lui, dar văzând cât de mult o ajută și o susține, începe să-și schimbe părerea. Savaș îi spune că ea n-a iubit cu adevărat până acum și că de aceea ezită, pentru că nu știe cum este dragostea adevărată. Din acel punct încolo, Meryem începe să-și asculte inima.

Otkay va suferi un accident stupid, fiind răpit din spital. Ambulanța care îl răpește are un accident în care el moare. Savaș află prin telefon despre această veste, dar tot nu-i vine să creadă că ar fi adevărat. Meryem este încercată de un sentiment de nostalgie și părere de rău la aflarea veștii. Cu toate acestea, Nurten, mama lui Otkay, este convinsă că accidentul se datorează lui Meryem și va face totul pentru ca ea să ajungă la pușcărie, ori chiar să o omoare. Acum, toate fărădelegile lui Otkay ies la iveală.

Meryem vrea să-și ia câteva zile de vacanță, să se elibereze de stresul ultimelor evenimente. Situația se schimbă într-atât, încât relația ei cu Savaș are de suferit, pentru că ea află despre faptul că Savaș îl ascunde pe taică-său, ca să nu plătească în fața legii pentru fraudele de la companie. Berk și Beliz află unde se ascunde Yurdal. Burcu încearcă să-l găsească pe Guclu. Otkay vrea să profite de noua viață pe care i-a oferit-o destinul (site-ul izleyiciplatformu spune că acum Otkay este fantomă, dar înțeleg că el trăiește, însă se ascunde pentru a urmări un anumit plan), iar ținta sa este Savaș. Șahika a lăsat responsabilitatea controlului lui Derin în seama mamei Suzan. Savaș face tot ceea ce este posibil să-și salveze familia, casa și să se protejeze pe el și ai lui, dorind să afle cine este fantoma care îl tot urmărește.

Otkay îi dă lui Derin un plic negru care conține niște vești neplăcute despre procuror, care vrea să pună la cale o crimă. Dar potrivit mesajului, persoana care va fi ucisă este alta decât aceea la care se gândește Otkay în realitate. În timp ce Meryem și Savaș fac eforturi să îndepărteze obstacolele dintre ei, puse de alții în calea iubirii lor, ei continuă să aibă sentimente puternice unul pentru celălalt.

La locul unde se ascundea Yurdal, este găsit mort partenerul său de afaceri. Cum Otkay este fantomă, maică-sa crede că el n-a murit și începe să-i deruteze pe cei din jur. Guclu îl găsește pe Kaan și își va risca viața pentru a avea o confruntare cu acesta. Otkay îi trimite un bilet lui Meryem, care intră la bănuieli că de fapt, procurorul nu este mort.

Otkay este obligat să apară în fața lui Meryem, deși lucrurile nu se petrec așa cum ar fi vrut el. Meryem nu este singură, ci cu Selma, și o va răpi pe fosta lui iubită după ce o rănește pe Selma. Și Savaș află că Otkay e în viață și că Meryem e dispărută. Ca s-o salveze, se duce după procuror împreună cu Guclu, Burcu și Yurdal.

Când Suzan aude ce a făcut Otkay, îi retrage sprijinul, chiar dacă nu renunță la planurile de răzbunare. Derin se teme atât pentru Otkay cât și pentru Savaș, care face tot ce-i stă în putere să-și salveze femeia iubită. Aplicând planul lui Berk, el este câît pe ce să se apropie de un final fericit, intenționând ca după aceea să n-o mai lase pe Meryem să plece din viața lui. Din păcate, Otkay are și un plan B...

Chiar dacă va trebui să omoare pe cineva, Otkay vrea să se salveze cu orice preț și o ia pe Meryem cu el. Savaș se apropie treptat de Meryem cu gândul de a fi împreună cu ea tot restul vieții lor. Însă pentru asta, va fi nevoie de o confruntare directă. Pentru că nu are unde să mai fugă, Otkay se vede nevoit să-și folosească ultimii bani, iar în toată această situație deosebită, va da peste Beliz, fosta lui iubită.

Beliz se va alia cu Savaș pentru a-l găsi pe Otkay, pentru că are un cadou special să-i facă de Valentine's Day. În final Otkay ajunge acolo unde trebuie, adică la închisoare. Pentru Savaș și Meryem zilele negre au rămas în urmă și pregătesc nunta lor. Burcu s-a eliberat de tensiunile pe care le ținea în ea de ani de zile și ar vrea să-i spună DA lui Guclu, deși n-ar vrea nici să-i stea în calea visului său. Totuși și Guclu este pregătit pentru a fi împreună cu Burcu.

În ciuda celor întâmplate, Beliz nu e mulțumită că Otkay este după gratii și pune la cale un plan pentru a se răzbuna pentru fratele ei mort.
Savaș, Meryem, Burcu și Guclu se pregătesc de o excursie împreună înainte de nunta care va fi în același timp. Meryem este însărcinată, însă în ziua nunții cineva îi urmărește cu pistolul în mână și cu geantă de dinamită....

Nu, finalul serialului nu este tragic. Cei 4 sunt salvați. Meryem naște o fetiță, iar în scenele din final vedem că Otkay a murit, apoi, Savaș și Meryem sunt fericiți alături de fata lor de 7 ani.

*** S F Â R Ș I T U L     S E R I A L U L U I ***

Acest rezumat se referă la durata unui episod turcesc, de cca 130 de minute fără reclame.

a fost: Meryem, ep. 14-20 tr    

sursa foto: capturi video de pe youtube

Pentru alte episoade din acest serial
vă rog accesați pagina Rezumate seriale.


Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!

Drumul spre Ierusalim de Jan Guillou. Recenzie

Titlu - Drumul spre Ierusalim
Titlul original - Vägen till Jerusalem, Suedia, 1998
Autor - Jan Guillou
Traducerea - Dan Ciobanu
Editura - Univers
Preţ - 44 lei (pe site-ul editurii), 352 pagini
Anul apariţiei - 2012
ISBN - 978-99931-13-59-1
Gen - aventură, ficțiune istorică

Când am văzut cartea la editura Univers, sincer, mi-am dorit s-o citesc. Mă interesează epoca templierilor și mă atrag anumite secrete pe care se spune că le-ar fi deținut. Deși cartea nu se referă la ele, ci la cu totul altceva, și bănuiam asta, am început-o prima din teancul cumpărat prin primăvară, dar îndatoririle de serviciu m-au împiedicat s-o continui până la capăt. Acum am reluat-o și i-am savurat povestea.

Drumul spre Ierusalim a lui Jan Guillou face parte dintr-o trilogie și este prima carte a ei. Trilogia tratează povestea a doi îndrăgostiți pe fondul social și istoric al naționalismului suedez, într-o perioadă de frământări socio-politice largi, în urma cărora, pe plan local, apare statul suedez. Bogat, profund și cu detalii în ceea ce privește cultura, stilul de viață și coloratura politică a timpului, Drumul spre Ierusalim este o mare piesă de ficțiune istorică cu acțiune și personaje bine dezvoltate. Este, de asemenea, o poveste a iubirii neobosite dintre două suflete nevinovate, care sunt separate de gelozia și trădarea unei rude, timp de 20 de ani, condamnate la încercări impuse de alții pentru că au iubit. Deși viața lor este dură și vreme îndelungată nu mai știu nimic unul de celălalt, ei continuă să spere și, în cele din urmă, se reunesc. Drumul spre Ierusalim ajunge cu dezvoltarea poveștii până când între cei doi se interpune destinul și o distanță care face imposibilă comunicarea.

[Atenție! Urmează spoilere!] Născut în 1150 într-o familie nobilă din Regatul Götaland de Vest, tânărul Arn Magnusson este marcat de un eveniment miraculos. Când băiatul se recuperează în mod inexplicabil datorită rugăciunilor unor călugări, după ce a căzut de pe parapetul casei sale strămoșești, mama lui, Sigrid, promite cerului că dacă Arn va trăi, îl va dedica lui Dumnezeu. Astfel, Arn, fiul cel de-al doilea-născut al nobilului Magnus Folkesson, își va trăi viața în slujba lui Dumnezeu trimis de familia sa pentru a face o lucrare sfântă și pentru a se pregăti să devină un om al bisericii.

La mănăstirea Varnhem, Arn vine sub tutela părintelui Henri, un călugăr cistercian dedicat educației elevului său aristocratic. Cu toate acestea, gramatica, latina, matematica și logica nu sunt singurele lecții: fratele Guilbert, fierarul mănăstirii și fost cavaler al Templului, îl pregătește pe Arn într-un antrenament foarte diferit. Observând talentul extraordinar al băiatului în a mânui sabia și arcul, părintele Henri, încrezându-se în voia lui Dumnezeu, îl trimite pe tânărul neobișnuit cu lumea de afară, înapoi acasă, pentru a împlini un destin pe care Henri simte că se află dincolo de zidurile mănăstirii.

Acasă, Arn găsește că obiceiurile sale monahale sunt în contradicție cu modul de viață al clanului său. Cu toate acestea, familia lui descoperă în curând că Arn a învățat mai mult decât poezia și munca și se dovedește util într-un moment cheie al poveștii. Uciderea unui rege a adus vestul Götalandului într-un vârtej de intrigi, iar complotiști din Est și Vest se luptă pentru putere. La scurt timp după ce își arată calitățile de luptător, Arn o întâlnește pe minunata Cecelia, de care se îndrăgostește. Înainte de căsătorie, nobilul tânăr și naiv face o greșeală, iar Cecelia o comite pe cea de-a doua, care le va fi fatală. Fata stătea la o mănăstire și îi mărturisește iubirea ei ca și faptul că a rămas însărcinată, Katarinei, sora ei, fără să știe că aceasta râvnea la inima lui Arn de mai multă vreme.

Katarina, orbită de gelozie, se duce și o pârăște maicii starețe mărturisind inclusiv că și ea a păcătuit cu Arn, mai demult. Stareța, uluită de cele auzite, îi scrie episcopului să ia măsurile ce se cuvin. Astfel, Cecelia și Arn sunt condamnați, pentru că s-au iubit înainte de căsătorie, la o jumătate de viață (20 de ani) de penitență. Cecelia - la mănăstire (unde după ce naște un băiat care-i va fi luat, va fi pedepsită crunt de maica stareță), iar Arn, într-un război străin în Țara Sfântă, pentru a lupta împotriva lui Saladin, în cruciade. [Aici se termină spoilerele!]

Această carte are precizie istorică, iar Guillou ne ajută să înțelegem viața în țările nordice, în special schimbarea relațiilor dintre clanuri, rolul bisericii și politica generală a timpului. Jan Guillou este un autor versat, care poate picta lumea cu cuvintele sale, care te transportă într-o lume a iubirii, trădării, durerii, păcatului și spiritualității. Dacă ești un cititor care are un interes în istorie, recomand această carte care spune o poveste foarte complexă. Subiectul se filtrează prin ochii lui Arn, dar perspectiva romanului e mai largă de atât. Drumul spre Ierusalim dezvăluie o lume medievală uneori sumbră, ascunsă, saturată de credință religioasă, plină de minuni și intrigi politice complexe, cu descrieri minuțioase și cu o îndemânare de a manipula cititorul contemporan să aștepte cu nerăbdare următorul volum al trilogiei.

Dacă ți-a plăcut, dă mai departe!