luni, 26 martie 2012

Apa sau Cola?

primita pe email.

În multe state din SUA angajaţii de la direcţia de drumuri păstrează mereu 10 litri de Coca Cola pentru a elimina sângele de pe şosele din urma unui accident rutier...

 Dacă introduci un biftec într-un recipient cu Coca Cola, biftecul se descompune în 48 de ore...

 Pentru a curăţa  closetul, e de ajuns să se toarne conţinutul unei cutii de Coca Cola şi se lasă timp de 30 de minute, apoi se dă drumul la apă (Acidul citric din Coca Cola curăţă porţelanul)...

 Pentru a înlătura oxidul de pe suprafeţele cromate, trebuie doar să le freci cu o bucată de folie de aluminiu mototolită şi îmbibată cu Coca Cola iar petele vor dispărea...

Pentru a curăţa clamele bateriei auto, toarnă peste ele un pic de Coca Cola iar bulele se vor evapora...

 Pentru a slăbi un şurub oxidat, pune o cârpă umezită cu Coca Cola timp de câteva clipe şi şurubul va ieşi fără probleme...
 Pentru a îndepărta oxidul de pe uneltele tale, aplică pasul anterior şi oxidul va dispărea...

 Pentru a desprinde orice fel de hârtii, chiar gumă sau silicon, lipite pe orice suprafaţă de sticlă, aplică aceeaşi operaţie anterioară...

 De asemenea, e util pentru a curăţa parbrizul maşinii tale  când se murdăreşte pe drum.

Ingredientul activ al băuturii Coca Cola este ACIDUL FOSFORIC, al cărui ph este 2.8, suficient pentru a dizolva un cui în 4 zile.
 Acidul fosforic este foarte dăunător pentru calciul din oase şi reprezintă unul dintre cei mai de seamă vinovaţi de creşterea osteoporozei.
În corpul tău determină pierderea sărurilor minerale din oase, acest lucru înseamnă că calciul nu este absorbit în mod adecvat de organism, ducând la slăbirea oaselor şi prin urmare, creşte posibilitatea de a avea fracturi.
Combinaţia acestui acid cu zahărul îngreunează absorbţia fierului, ceea ce poate provoca anemie şi facilitează apariţia infecţiilor, în special la copii, bătrâni şi gravide.

Băutura Coca Cola conţine şi gaz carbonic  care, după AMEDEC, este un ingredient care provoacă “viciu psihologic”.
Conţine o substanţă ‘potenţial vicioasă’, cofeina, care dacă se ia în cantităţi mari (de la 400 la 600 mg.) poate cauza insomnie, tahicardie, dureri de cap şi chiar stări de nelinişte. O cutie de Coca Cola conţine aproximativ 50 mg. de cafeină.

Mai conţine şi un aditiv numit e-150, asociat cu deficienţă de vitamina B6 care este importantă pentru asimilarea proteinelor de către organism şi pentru a avea un sânge sănătos; lipsa acestei vitamine poate duce la anemie, depresie şi confuzie, între alte simptome, pe lângă faptul că generează o activitate exagerată şi un nivel scăzut de glucoză din sânge.

Odinioară diabetul se găsea numai la pacienţii adulţi, însă în ultimul timp s-a observat o creştere a cazurilor acestei boli la copii şi adolescenţi cu exces de greutate.

Iar acelora care cred că pot rezolva problema cu un “coca light”, le dam o altă veste: există studii ştiinţifice care arată că consumul înlocuitorilor de zahăr, sau zahărul sintetic în cantităţi mari, provoacă leziuni cerebrale, pierderi de memorie şi confuzie mentală (după AMEDEC). Substanţa care cauzează aceste afecţiuni se numeşte aspartam iar cercetătorii susţin că ar putea duce la dezvoltarea bolii Alzheimer. În plus, au arătat că componenţii chimici ai "aspartamului" au alte consecinţe grave dacă se consumă excesiv, cum ar fi leziuni ale retinei şi sistemului nervos.

Acum intrebarea e: ce preferi, apa sau Coca Cola?

vineri, 23 martie 2012

Despre colesterol

COLESTEROLUL - CEA MAI MARE INSELACIUNE A SECOLULUI ?

Colesterolul, o problemă ? 
Mijloacele media au introdus o adevărată anxietate generală: teama de colesterol.
Oameni de o splendidă sănătate telefonează la cabinet şi cer, cu o voce tremurândă programare pentru "colesterol".
Buletinul de analize le adânceşte angoasa, aducându-i pe marginea disperării. "Am două sute. E grav, dom' doctor ?"  
Răspundem: nu, nu este grav.
Valoarea normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge.
Dacă este aşa, cum s-a ajuns totuşi că marea majoritate a laboratoarelor tipăresc buletine de analize pe care deja valori de 181 de mg % sunt trecute ca anormal de mari ?
Ei bine, aici este o altă poveste. Una discret ruşinoasă pentru tagma noastră medicală, dar care totuşi trebuie spusă.    

Secretul este că scăderea valorii normale a colesterolului în sânge a urmat o curbă paralelă şi cu puţin ulterioară descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a scădea colesterolul.
Astfel, în anii '80, singurul medicament cu această proprietate principală era acidul nicotinic.  
Acesta era foarte ieftin şi, dealtfel, avea reacţii adverse importante, care îl făceau de utilitate atât de restrânsă, încât era departe de a trezi interesul firmelor de medicamente.
De aceea, cei care vor deschide orice carte de medicină anterioară anului 1980, vor citi acolo valoarea normală a colesterolului, care este de 280 mg %, aşa cum am spus. Intervalul 260-280 mg % impunea atenţie şi regim, dar nu tratament medicamentos.
Odată cu descoperirea unor medicamente mai specifice, care scad colesterolul în mod mai eficient, mai scumpe şi aflate sub patent, interesul firmelor de medicamente pentru această clasă a crescut enorm.
Cum numărul pacienţilor cu hipercolesterolemie reală era mic, specialiştii în marketing au făcut diferite socoteli, din care a reieşit că, dacă valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 şi medicilor li s-ar induce ideea că este neapărat nevoie de tratament medicamentos cronic peste această valoare, firmele producătoare ar avea numai de câştigat.
Cum, cel puţin oficial, valorile normale din fiziologie nu sunt stabilite de firmele de medicamente, ci de medici în baza unor studii, au început a se întruni "vârfurile cercetării medicale", mai întâi în congrese o dată la doi ani prin capitale europene, mai nou în congrese anuale prin locaţii mult mai exotice.  

La astfel de "întruniri ştiinţifice mondiale", de regulă însoţite de un bogat program cultural-artistic (de la degustări de licori la safari) există deja obiceiul ca medicii participanţi să prezinte lucrări "ştiinţifice", în care se pretinde, folosindu-se cu multă măiestrie posibilităţile largi ale statisticii, că valorile normale sunt mai mici decât se credea, că există riscuri serioase pentru sănătate la valori care ar fi fost O.K. înainte de congres, că aceste date noi ridică serioase probleme de sănătate publică etc.   
Să mai observăm că ceea ce este valabil pentru colesterol este valabil şi pentru valoarea normală a tensiunii arteriale şi (în măsură ceva mai mică) pentru glicemie.
Extrapolând, putem prevedea încă de pe acum că, dacă mâine va apărea un medicament care să modifice grupa sangvină, poimâine o mare parte dintre cititorii acestei pagini vor afla că suferă de o grupă sangvină de-a dreptul toxică.
Tratamentul hipercolesterolemiei
Dacă valoarea colesterolului este până la 260 mg %, nu este necesar nici un tratament, aşa cum am spus mai sus, deoarece nu putem vorbi de hipercolesterolemie în această situaţie.  
Dacă valoarea colesterolului este între 260 şi 279 mg %, este recomandabilă ţinerea unui regim cu evitarea excesului de colesterol, împreună cu repetarea determinării colesterolului şi a fracţiilor sale (raportul HDL versus LDL, dacă nu a fost făcut)  

Dacă valoarea colesterolului este între 280 şi 299 mg % este necesar un regim hipocolesterolemiant, cu evitarea smântânei, untului, laptelui gras, cărnii grase şi cu limitarea numărului de gălbenuşuri la 4 pe săptămână (albuşurile nu conţin colesterol). \
Se recomandă un regim bogat în peşte (minimum 2 kg pe săptămână) şi folosirea cu generozitate a cimbrului şi usturoiului.
Toate fructele sunt indicate, dar merele ocupă primul loc în această privinţă.
Din 6 în 6 luni se face evaluarea rezultatelor regimului, dozându-se atât colesterolul total, cât şi fracţiile lui.  
Dacă valoarea colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand tratament medicamentos.
De regulă cu Vasilip o tabletă de 10 mg pe zi imediat înainte de masa principală, sau o altă schemă în funcţie de datele culese la consultul medical.
Reevaluare după 3 luni, pentru a vedea dacă dozele sunt eficiente. 
Tipuri de întrebări frecvente:
Am colesterolul 245, buletinul de analiză îmi dă această valoare în chenar negru şi în dreptul ei scrie: "above normal range".
Şefa laboratorului, când mi-a înmânat buletinul de analiză, m-a rugat să stau jos.
Vecinii şi cei din familie sunt îngroziţi de cât de mult colesterol am, iar medicul cardiolog mi-a prescris să iau 6 tablete de Sortis pe zi, spunându-mi că în caz contrar am să fac infarct. 
Ce este de făcut ?
Răspuns: dacă încă nu aţi citit articolul acesta, citiţi-l.
Laboratorul dă valorile normale în funcţie de ce valori normale se introduc cu ajutorul tastaturii, nu în funcţie de valorile medii a unui grup de 85, 90 sau 95 % dintr-un eşantion considerat sănătos, aşa cum ar trebui, potrivit unei definiţii ştiinţifice a "normalului".
Vecinii şi cei din familie sunt victimele campaniilor media, iar cardiologul ar vrea să primească invitaţie şi sponsorizare şi la congresul de anul viitor de la  Ouagadougou  .
Dacă nu credeţi toate acestea, intraţi în primul anticariat şi uitaţi-vă în orice carte de medicină anterioară anului 1980 şi vedeţi cât este colesterolul normal. 
Am auzit că uleiul de porumb nu conţine colesterol, e adevărat ?
Răspuns: nici un ulei nu conţine colesterol, deoarece plantele nu sunt capabile să sintetizeze colesterol ca atare.
Deci, orice fruct sau legumă sau cereală este la fel de bună din punctul de vedere al regimului în cazul unei hipercolesterolemii, iar un număr mic de plante sunt în mod deosebit indicate, de exemplu: merele, usturoiul, cimbrul.
Este esenţial să nu mâncaţi de loc: carne grasă şi smântână şi să mâncaţi cât mai puţine gălbenuşuri de ou, care sunt saci cu colesterol. Dimpotrivă, peştele este foarte indicat. Orice fel de peşte şi cu precădere, în mod paradoxal, peştele gras.

Deşi laptele şi multe brânzeturi conţin colesterol, ele nu cresc în mod semnificativ colesterolul dacă sunt folosite în cantităţi prudente. 
Tratamentul medicamentos al colesterolului are reacţii adverse ?
Răspuns: Orice medicament, începând cu banala aspirină, are reacţii adverse.
Cu deosebire un tratament cronic, care se ia cu lunile şi anii, are posibile riscuri.
Aceasta nu înseamnă să nu luăm medicamente de loc, ci să o facem atunci când, în urma unui raţionament medical, medicul nostru consideră că beneficiul scontat este mai mare decât riscul potenţial.
Urmez un regim strict vegetarian, şi totuşi colesterolul meu nu scade sub valoarea de 280 mg %. 
De unde atâta colesterol, dacă eu în ultimele săptămâni am mâncat numai urzici şi mere ?
Răspuns: Această situaţie (relativ rară) în care vă aflaţi se explică printr-o tulburare reală de metabolism.
Aşa cum spuneam, celulele animale sintetizează colesterol, iar cele umane nu fac excepţie. Uneori această sinteză este în exces.
Va trebui să urmaţi un tratament medicamentos, în principiu toată viaţa, tratament în lipsa căruia există un mare risc să suferiţi de una sau mai multe din numeroasele boli favorizate de excesul de colesterol: cardiopatia ischemică, accidentul vascular cerebral, etc. 
Am colesterolul mărit, dar nu suport să mănânc peşte, iar usturoiul îmi face rău. Ce este de făcut ?
Răspuns: În loc de peşte, puteţi folosi numeroasele suplimente alimentare care conţin acizi omega-nesaturaţi, iar în loc de usturoi, încercaţi tablete de usturoi de la farmacie. De asemenea, la farmacie sau la plafar mai puteţi găsi combinaţii din plante pentru ceaiuri hipolipemiante. 
Colesterolul meu total este normal, dar raportul HDL-LDL nu este bun. Ce trebuie să fac ? 
Răspuns: afectarea raportului dintre "colesterolul bun", adică HDL şi "colesterolul rău", adică LDL are importanţă mai ales în cazurile în care colesterolul normal este crescut sau are valori la limită.Deci, în cazul dv nu se poate vorbi de hipercolesterolemie.
O importanţă mai mare acordată peştelui în alimentaţie ar fi indicată, totuşi. 
Mereu aud despre marea problemă a colesterolului crescut. Dar eu am colesterol scăzut, sub limita normală. E vreo problemă ?
Răspuns: nu, deoarece nu există boli care să fie declaşate de prea puţin colesterol, aşa cum există în cazul invers. Totuşi, unele studii sugerează o legătură între colesterolul scăzut (sau la limita inferioară) şi depresie, fără a se putea preciza dacă e vorba de o legătură de tip cauză-efect sau de o corelare de altă natură.       
Dr Mihnea DRAGOMIR Bucureşti, 16 iulie 2008

Completare: toti bolnavii care au murit de inima in ultima vreme au murit cu colesterolul foarte mic. E un adevar dovedit statistic. Colesterolul marit nu produce moartea.

primita pe email


marți, 20 martie 2012

Riscurile navigarii pe net

De ce am lipsit de pe bloguri mai multe zile? Din cauza unui nesimtit de virus numit System check.

Cine stie despre ce-i vorba, isi pune mainile in cap. Iar cine nu stie, va afla ceva mai incolo, pt ca voi reveni cu oarece detalii dupa amiaza.

Cum ziceam, revin cu unele informatii. Acest virus practic nu face prea mult rau calculatorului, daca nu intrati in panica - ceea ce eu nu prea am facut. Ascunde multe fisiere, va spune ca aveti probleme mari cu pc-ul - atat de mari si atat de multe ca eu am suspectat ca este o vrajeala, dar totusi m-am temut. Desktopul apare fara iconiţe, din meniul start nu prea mai aveti ce accesa, si virusul va indeamna sa cumparati un program de pe net. Pe care e bine sa nu-l luati. Nu de alta, dar de aici incolo chiar s-ar putea sa aveti unele probleme, ori sa vi se copieze parola de la contul PayPal, ori chiar sa vi se sustraga informatii din pc.

Pe google gasiti informatii despre cum se scapa de acest virus, in engleza (eu am avut la dispozitie un al doilea calculator si in acest fel am reusit, cu greu, sa scap), iar antivirusul care il baga la carantina este  Malwarebytes . Il aveam pe laptop, dar din pacate, nu-l puteam accesa. A trebuit sa-l descarc din nou, si asa, am scapat de belea. Totusi am sters niste fisiere, si ale virusului si ale Windows-ului, si uite asa, vorba cântecului "Foaie verde băţ/N-ai de lucru, fă-ţi", acum sistemul meu functioneaza oarecum pe avarie.

Cum de a trecut aiureala asta de virus prin bariera BitDefender-ului meu, nu stiu.
Acum, vreau-nu vreau, voi fi nevoita sa-mi instalez iar Windows-ul, pt ca nu merge nici System restore si nici Bit-ul, care imi bloca orice pagina de net infectata :(((((

Asta-i viata, nu?

miercuri, 14 martie 2012

Drumuri europene. Grecia - Acropole


Oriunde te-ai afla în Atena, privirea îți va fi irezistibil atrasă de acest veritabil inselberg de calcar care se ridică la 156 m deasupra orașului, cu delicatele lui coloane de marmură albă ale Parthenonului. Templul Atenei, zeița înțelepciunii și protectoarea orașului căruia i-a dat numele, se distinge clar, mai mult decât orice altceva în imensitatea modernă a clădirilor de azi, pe albastrul cerului, ca un simbol nemuritor al spiritului și geniului omenesc.

Săpăturile arheologice au relevat că această stâncă sacră a fost locuită încă din neolitic, acum 6000 de ani. Treptat așezarea s-a stabilizat și s-a extins. Primele temple de piatră, înlocuindu-le pe cele de lemn, au fost construite în sec. al VI-lea î. Hr.

Parthenonul este celebru în lumea întreagă pentru armonia și simplitatea liniilor sale. Numele îi este dat tot de zeiță. O mai chema Parthenos. Atena Parthenos, fecioara. Coloanele sale dorice, sculptate în marmură de Pendeli au fost ridicate în cinstea zeiței-fecioară, fiică a zeiței Thetys și a lui Zeus, ieșită literalmente din capul său (alegorie splendidă la faptul că înțelepciunea este un atribut al minții), fiică ce a jurat în fața tatălui ei că își va păstra fecioria mereu și că nu se va căsători niciodată.

Templul a fost ridicat pe ruinele a două temple mai vechi și construcția lui a durat 15 ani. Parthenonul nu este singurul templu de pe Acropole, dar e cel mai vizibil de jos, din oraș. Acropolele găzduiesc un complex care începe cu Propileea, continuă cu Parthenonul, apoi templul Atenei Nike, cea victorioasă, Erechtionul, ridicat în cinstea unui rege, după unii istorici, sau a lui Poseidon, după alții.

Mai jos, la poalele Acropolei se găsesc alte temple, teatre antice, muzee, dar și faimosul cartier de lux Plaka, unde turistul de pretutindeni poate găsi covoare, suveniruri, blănuri, taverne, prăvălii, hoteluri, vile, străduțe înguste sau părculețe liniștite.

O zi întreagă merită dedicată acestui loc sacru al grecilor, care peste câțiva ani își va recâștiga frumusețea de odinioară datorită muncii arheologilor și restauratorilor. Iar dacă ați avea doar o zi la dispoziție pentru a vizita Atena, Acropolele ar merita vizitat fără doar și poate. Chiar dacă alte locuri le veți rata. Merită din plin alegerea.

Până la episodul următor, vă spun la revedere și pe curând!









sâmbătă, 10 martie 2012

Papagalul Alex

Azi am gasit pe descopera.ro un articol extrem de interesant. Mai jos dau un citat. Iubitorii de animale nu vor fi surprinsi... si totusi, parca nu as fi zis ca un papagal vorbitor poate fi la fel de inteligent ca un om, dar viata bate filmul.

În cartea „Alex & me”, Irene Pepperberg a dezvăluit cea mai importantă concluzie la care a ajuns după 30 de ani petrecuţi în compania lui Alex: „Cea mai profundă lecţie pe care ne-a dat-o Alex se referă la locul nostru, al Homo sapiens, în natură. Revoluţia cogniţiei animale, în care Alex a jucat un rol important, ne-a arătat că oamenii nu sunt unici, aşa cum am crezut atâta timp. Nu suntem superiori celorlalte fiinţe din natură. Ideea că oamenii sunt diferiţi de restul vieţuitoarelor nu mai are credibilitate. Alex ne-a învăţat că facem parte din natură, nu suntem separaţi de ea. Această noţiune a «separării» a fost o iluzie periculoasă ce ne-a permis să exploatăm toate aspectele al lumii naturale - animale, plante, minerale - fără să ne pese de urmări. Astăzi suferim consecinţele acestei atitudini: sărăcie, foamete şi schimbări climatice. Acesta este darul pe care mi l-a lăsat Alex: mi-a arătat că natura este una singură şi m-a făcut să înţeleg rolul pe care îl jucăm noi în cadrul ei”. 

Cred ca animalele de casă reprezintă un factor important pentru copiii care vorbesc mai greu sau socializează mai greu. Am văzut copii care din ursuzi și triști au devenit vorbăreți, comunicativi, gălăgioși chiar, atunci când a intrat în viața lor animăluțul de care trebuia să aibă grijă.


sâmbătă, 3 martie 2012

Poveste despre capitalism

primita pe email


Mi-am adus aminte de o poveste de ”succes” nord-americană (nu eu, care va transmit, ci povestitorul ...) ! Acolo se spune că un expert în vânzări trebuie să reusească să vândă si frigidere eschimosilor! Nimic mai adevărat si mai capitalist!

Plecând de la această ”performanţă”, într-o corporaţie capitalistă producătoare de electrocasnice (la care mulţi dintre noi visăm sau visam să lucrăm – suna a multinaţională!) s-a pus această problemă, să fie vândute frigidere eschimosilor (în acest caz populaţiei native din Alaska ).

La o întâlnire de brainstorming a fost dezvoltată această idee: cum vindem frigidere eskimosilor? foarte simplu, răspunde cineva! îi convingem că îsi pun familiile în pericol dacă nu ţin mancarea într-un frigider! inventăm un institut care a făcut un studiu si rezolvam problema!

Genial! Alt specialist ridică o altă problemă: dar ei nu au curent, că locuiesc în igloo-uri! Mda, spuse managerul! Asta este o problemă! Le vindem generatoare, spuse cineva de la masa! Discutăm cu o firmă care face asa ceva! Da! excelent! Altcineva de la masă ridică o altă problemă si mai spinoasă: dragii mei! sunteţi copii? generatoarele merg pe combustibil! de unde benzinării?

Mda, cred că problema devine nerealistă spuse managerul! Asa cum am abordat problema generatoarelor, asa vom aborda si problema benzinăriilor, spuse un alt participant la întâlnire! Vorbim cu o firmă de specialitate! Da, putem face asta, spuse managerul! Un finanţist prezent la sedinţă îi întreabă pe ceilalţi: dragii mei, v-am ascultat pe toti! Problema ridicată de voi este îngrozitor de aberantă! Eschimosii nu au venituri, ei trăiesc din ce produc! Dacă nu au bani, cum vindeţi voi frigidere, generatoare, benzină? Se lăsă linistea!

 Din penumbra scaunului managerului apare un evreu bătrân îmbrăcat impecabil, finanţist de meserie (cum altfel), persoană pe care puţini de la masă o vedeau în firmă si aprope niciunul nu o cunostea! Le spune tuturor pe un ton blând: ori nu aveţi habar de societatea în care trăiţi, ori sunteţi superficiali, ori sunteţi stupizi! Ideea cu frigiderele este genială! Mai rămâne o mică problemă! Banii! Dar avem mai mulţi decât imaginaţia noastră poate duce! Cum banii sunt virtuali, îi putem transfera oricui, oricând, oriunde! prin credit! asa că mai adăugaţi si servicii de creditare produselor dumneavoastră, faceţi contracte de credit avantajoase (cui ?)! Semnaţi cu băncile înţelegeri pentru dezvoltare! spuneţi că deschidem noi pieţe si la treabă. Ce vă interesează pe voi mai mult decât frigiderele?

S-a lăsat linistea.......apoi managerul, pe un ton prietenos le spune celor prezenţi: daca nu aveţi ceva de adăugat, la treabă!

După 3 luni: regiunea target avea peste 100 de benzinării (din 5 iniţial), hypermarket-uri vreo 10 (din 1), sucursale bancare 150 (din 2 iniţial), familii de eskimosi cu frigidere: aprope toţi! ajunsese frigiderul un statut social! nu ai frigider,nu ai valoare! îţi vor muri copiii intoxicaţi cu bacteria inventată de institutul virtual din sedinţa de brainstorming!

După 6 luni au început să dispară benzinăriile, de la 100 la 40, hypermarket-urile s-au împuţinat (de la 10 la 3), sucursalele bancare si mai puţine: de la 150 la 30! Familii de eskimosi cu frigidere: toţi, dar puţini reuseau să le mai folosească pentru ca nu aveau bani de combustibil pentru generator!

După 1 an regiunea target avea 5 benzinării, 1 hypermarket, 2 sucursale bancare, toţi eskimosii aveau frigidere si generatoare, niciunul nu mai mergea, dar în schimb toţi primeau notificări că dacă nu îsi plătesc datoriile vor fi daţi afară de pe pământurile lor!

După 1 an si jumătate regiunea nu mai avea decât 1 benzinărie, niciun hypermarket, 1 sucursală bancară, si toţi proprietarii de frigidere la coadă la cantina săracilor! Le-au fost executate terenurile si prin asta si mijloacele de subzistenţă!

Vă sună cunoscut? Cred ca da! Se numeste capitalism! Bineînţeles că am văzut fotografiile zonei target din Alaska în primele 3 luni, si am rămas cu gura căscată realizând că ei acolo au absolut tot ce le trebuie iar mie îmi lipsesc unele dintre ele într-o capitală europeană! Dar oare fotografia aia exprima adevărul sau era o iluzie?

Să tragem linie: corporaţia de electrocasnice si-a primit banii pe frigidere (comisionate de hypermarketuri) de la băncile ce acordau credite, firmele de scule si-au primit banii pe generatoare de la băncile care au creditat achiziţionarea lor (comisionate de hypermarketuri), benzinăriile au vandut o perioadă (probabil pe carduri de credit), băncile au câştigat cel mai mult având şi terenurile eskimosilor executate prin neplata creditelor şi banii pe creditele neplătite de eskimosi pentru că i-au primit de la stat pentru a evita falimentul economiei globale (cică). si eskimosii? fără terenuri, fără frigidere, fără generatoare, fără viitoarele venituri (popriri), fără viitor!

Concluzia!

Nu vă cumpăraţi produse pe care nu vi le permiteţi (finanţiştii spun că dacă nu puteţi acoperi din surse proprii 25 - 40 % din valoarea unui produs, înseamnă că nu vi-l permiteţi, cu toate ofertele tentante ale băncilor).

Nu vă cumpăraţi produse inutile (si eu am în casă nenumărate cuţite electrice, feliatoare, mixere, masini facut tăiţei, etc!). Nu fiţi eskimosi!
Învăţaţi din această criză, informaţi-vă asupra produselor pe care le doriţi, gândiţi-vă dacă într-adevăr aveţi nevoie de ele! Adaptaţi-vă cumpărăturile după propriile necesităţi nu după ce vedeţi la alţii sau după sedinţa de ameţeală a vreunui reponsabil de vânzări! Fiţi eficienţi cu propria viaţă si cu propriile venituri! Trăiţi sănătos şi curat!


(un eskimos în mică măsură)
Succes tuturor!

Vanatoarea de ghiocei si craciunita inflorita primavara

La indemnul dlui Draghicescu (steredraghicescu.blogspot.com), am ieșit și eu în grădina din spatele blocului meu la vânătoare de ghiocei, cu "pușca" mea nu foarte performantă, pe nume Nikon. Vânătoarea mea a avut doua etape.
Alaltăieri, încă era zăpadă prin curte. Deci... nimic!! In schimb am "vânat" crăciunița mea care este înflorită acum, ca și de Crăciun; de ce, nu știu, să-mi spuneți voi, cei care va pricepeți într-ale florăritului. Mai demult crăciunița înflorea în preajma lunii decembrie, dar în februarie deja nu mai avea flori.


Ieri însă, zăpada se topise aproape de tot, asa că de la geamul bucătăriei am și ochit ghioceii ieșiți deja la lumină, pe care i-am ajutat să iasă și mai mult de sub zăpezi. Ăștia mi-s!! :))



vineri, 2 martie 2012

Vinerea cu amintiri. Premiul de la CrisTim

In decembrie am participat la un concurs sponsorizat de CrisTim ca actiune promo pentru noul produs Family Sunca. Initial nu sperasem sa castig, pt ca ma bagasem prea tarziu in concurs, timp in care lumea luase multe voturi. Eram pe locul 21 in final, iar dupa eliminarea primilor 18 concurenti, care s-a dovedit ca s-au votat singuri de pe ip dinamic si/sau de pe ip-uri proxy, am ajuns pe "podium", ca sa zic asa.

Stiam ca urma sa fie niste descalificari, asa ca sperasem sa castig un cos de produse CrisTim pe care sa le am la masa de Craciun, cosurile fiind acordate celor de pe locurile 4-13 in ordinea voturilor primite pe retetele publicate. Insa a fost mult mai mult decat atat, am ajuns pe locul 3 si am castigat un sandwich maker de la Phillips.

Asa ca azi mi-am adus aminte de cadourile primite de Craciun, printre care la loc de cinste era acest sandwichmaker de calitate.

Multumesc, CrisTim, multumesc Philips, multumesc Acasa TV!

Concursul a fost organizat de AcasaTv, iar pagina castigatorilor este aici: http://www.acasatv.ro/dieta-sanatate/reteta-ta-favorita-de-mancare-iti-poate-aduce-un-premiu-imresionant-afla-cum.html

joi, 1 martie 2012

Joia carcotelilor. Inelul de "argint"




Acum vreo 4 ani mergeam si eu intr-o excursie prin Turcia. Datorita unor factori diversi, atat externi cat si foarte personali, care au intervenit in perioada respectiva, excursia aceea a fost mai mult amara decat dulce.

Cum factorii personali nu-si au locul in cârcoteala mea de azi, si oricum nu aveau legatura cu locurile vizitate, ramane sa trec in revista de ce anume nu mi-a placut Turcia, si nu mi-as dori sa revin acolo.

Cred ca intr-adevar omul sfinţeşte locul si pentru vecinii nostri de dincolo de Bosfor acest proverb se potriveste la fix. Ca stilul arhitectonic specific oriental nu mi se potriveste si nu e pe gustul meu, treaca. Iar ca palatul Top Kapî ca si nu stiu ce alt palat vestit in cultura lor, mie mi s-a parut zero barat (dupa ce vezi Vaticanul e cam greu sa-ti placa palatele orientale care numai bogate nu mi s-au parut), mearga. Dar sa fii inselat, negustoriceste vorbind, la orice colt de strada, si sa ai impresia ca negustorii locali sunt niste hoti fara exceptie, asta n-am crezut ca o s-o traiesc pe pielea mea. Din tot ce mi-as fi dorit sa cumpar, nu am luat mai nimic, si din ce am luat, au fost ţepe.

Mai intai am fost ţepuita in bazar, de unde am cumparat cateva semne de carte sa duc si eu oarece suveniruri la cei apropiati. Mi s-au cerut 5 dolari bucata, m-am tocmit "la sange" si abia am scos la jumatate de pret. Dupa cateva minute aveam sa descopar exact aceleasi semne de carte intr-o librarie, la 50 de centi bucata, si nu la 2,5 dolari cat imi luase mie individul din bazar.

A doua ţeapă, la taximetrist. Ma ratacisem (ca de obicei :))) ) si nestiind cum sa gasesc hotelul, am apelat la un taxi. Care m-a jecmanit fara mila de 15 dolari pt vreo 5 minute de drum. Aici furtul a fost cu voia mea, cu stiinta mea, pt ca eram constienta ca daca nu-i dadeam cat cerea, acolo ramaneam, adica in strada.

A treia ţeapă, am descoperit-o acum cateva zile. Undeva, sus pe un munte, la niste vestigii grecesti - chiar nu mai retin numele sit-ului arheologic, la Pergam, dar nu sunt sigură - mi-a picat cu tronc un inel de argint sub forma de dragon. Dom'ne, da' nu-mi puteam lua ochii de la el. Negustorul sigur ca a speculat momentul si m-a convins sa-l cumpar. Tin minte ca am dat ceva de genul 39 de dolari. In orice caz, in 2008 cand se intampla tarasenia, suma era mai mult de un milion vechi. Mi s-a parut foarte scump, si undeva in sufletul meu ceva imi spunea ca am fost fraierita, pt ca inelul nu merita atat de mult. Stiu ca ma tot uitam la el, ca-l tot suceam, ca parca-parca nu mi se parea a fi argint...... imi parea rau dupa bani, dar imi placea dragonelul acela incolacit pe degetul meu. L-am purtat scurta vreme, apoi l-am abandonat intr-o cutiuta, pt ca imi agata manecile hainelor cu coada si cu urechile. Acum cateva zile am dat de el, si era inegrit foarte. Dar nu ca argintul, ci ca nichelul. :)

Asa ca pe mine turcii nu ma mai prind ever sa las bani in ţara lor. Slava Domnului ca exista si tari civilizate, in care lucruri de genul asta sunt extrem de rare, asta in cazul in care ar putea exista, totusi, asa ceva.






Martie cu violete de Parma

Mai întâi vreau să urez o primăvară senină și caldă tuturor vizitatorilor mei!

Apoi să vă spun că în grădina mea de apartament - am și una afară, dar acum nu prea este mult de arătat din ea - am mai multe genuri de flori. Preferatele mele, suculentele și cactușii, deși din astea am doar câteva exemplare, din cauza condițiilor nepotrivite. cactușii mei nu înfloresc, pt că nu le pot asigura peste 25 de grade, pe timp de vară.

În schimb am niște violete de Parma, sau de Africa, luate de la florărie, dar și unele cultivate de mine dintr-o frunză dată de cineva.

Violetele nu sunt pretențioase și le am mai mereu înflorite. Le pun apă ținută minim 12 ore în sticlă (ca să se elimine clorul, se zice) numai la tăviță, la fiecare două zile. Dacă este foarte cald, vara, le pun zilnic.

Ele stau unele chiar pe pervaz, altele pe o masă lângă geam. Ar fi mai bine într-un loc mai umbrit, dar nu dispun de spațiu pentru flori mai la umbră, așa că se simt bine acolo unde le-am pus, la geamul de vest.

O dată pe lună adaug îngrășământ în apa de udat. Folosesc îngrășământ de la florărie, și pun un căpăcel la 1 l de apă.
Așa arată grădina din camera mea :)