Dupa ce ne-am delectat cu parfumurile, cremele si sapunurile de la Fragonard, am continuat drumul avand in stanga Mediterana si in dreapta zona Alpilor Maritimi. Coasta de Azur este printre putinele locuri din lume unde nu exista trecere gradata de la munte la campie/plaja ci se face contact direct intre aceste doua forme de relief contrastante. Poate ca acest element de relief este unul important in frumusetea acelor locuri.
Prin Nisa , (link in romaneste) din pacate doar am trecut cu autocarul ruland mai incet pe Promenade des anglais asa ca am avut ocazia sa pozez cateva cladiri
si mai ales hotelul Negresco, proprietate si constructie a unui roman de etnie rroma care s-a stabilit la Monte Carlo undeva spre sfarsitul secolului al nouasprezecelea. Istoria acestui hotel si date despre Henri Negrescu gasiti in pagina istoric a hotelului: http://www.hotel-negresco-nice.com/un-peu-dhistoire.
In schimb am poposit in Cannes, statiune care mi-a ramas in suflet cu toata scumpetea preturilor ei. In poza, in spatele meu este cinematograful unde se desfasoara an de an Festivalul filmului de la Cannes, cu premiile numite Palme d'Or. Mai jos, un filmulet cu impresiunile in metal auriu ale palmelor actorilor si regizorilor premiati aici de-a lungul timpului.
Am savurat fiecare secunda petrecuta in Cannes plimbandu-ma pe bulevardul la Croisette, chiar daca nu am hoinarit cine stie cat prin statiune. Ma durea deja destul de tare piciorul meu drept (cel beteag :p stiti voi...), eram la a patra zi de circuit, asa ca am ales un palmier liber :) si m-am tolanit la umbra lui pe un prosopel pe care il aveam in geanta, privind la multimea vesela de pe plaja.
Plaja, parcul.
Dupa ce am stat cca 2 ore in Cannes, unii la plimbare, altii la plaja si baie in mare, dupa ce nu auzisem unde a spus ghidul ca trebuia sa venim la autocar, eu intelegand ca in acelasi loc in care ne lasase, si dupa ce din cauza mea si a unei doamne cu fiica dansei (mare minune ca ne-am intalnit si ca intelesesem la fel de gresit amandoua!) s-a intarziat 15 minute (ei, si ce atata tam-tam, cui ii parea rau daca ramaneam la Cannes? :)) :D ), in sfarsit am plecat la drum catre Barcelona si Calella, facand doar 2-3 popasuri scurte, de tigara si de toalete. Intr-un parculet unde am stat cateva minute sa mancam un sandvis am vazut pisici. Deja eram in Spania, deci acelea erau pisici spaniole. Oare cum se zice miau in spaniola? :)
In sfarsit, undeva la un miez de noapte, dupa ce ni s-au pus dvd-uri cu muzica si un film la tv in autocar, am ajuns, chiori de somn, in Calella. Acum urma distributia pe hoteluri, unii aveam hotelul Continental, de 2 stele, altii platisera in plus pt hotelul Garbi de 3 stele. La coborâre, alta dandana: nu fusesem de faţă cand ghidul si soferii spusesera ca noi, cei care vom sta la Continental, sa ne punem bagajele in cala dinspre usi, ca sa putem coborî rapid, pt ca nu se putea stationa prea mult in zona, langa hotel nefiind loc de parcare si nici de acces - era un sens unic si aveam de mers pe jos cca 2-300 de metri. Unii turisti aflasera chiar inainte cu cateva minute numele hotelului unde erau cazati. Asa ca dupa besteleala de rigoare, eu avand bagajele in partea cealalta, unde erau valizele celor de la Garbi, a urmat o alta surpriza: valijoara cea mica nu era la locul ei, ci in cala soferilor, pt ca deja nu mai era loc in autocar pt toate valizele. Am ametit de-a binelea. Pai, bine, fratilor, daca nici nu am ajuns bine in Spania, si deja nu mai e loc de bagaje, ce vom face la plecare?!?!?!? Probabil vom inchiria inca un vehicul pt valize, valijoare, sacose si paporniţe, nu?!??!
Dar hotarand ca fusese o zi mult prea frumoasa ca sa ma enervez si mai mult, mi-am zis ca ne vom descurca noi cumva peste o saptamana, dupa care mi-am luat sarsanalele in maini si pe un umar si hi! catre hotel huruind cu totii rotilele valizelor de parca eram o divizie de tancuri, asa se auzea grupa de la Continental in plina noapte. Cred ca am cam dat trezirea de la miezul noptii, ca eram in zona de oras a statiunii, dar asta este, cand locuiesti pe litoral, iti asumi toate riscurile nu? :p
Dupa cateva minute imi luam cheia de la dubla mea fara balcon si, cu geamul larg deschis, intr-o caldura semi-tropicala, am adormit bustean intr-un somn fara vise.
Bonus video - un crâmpei din Nice. Filmare din autocar.
Aceasta postare se refera la excursia Costa Brava 14 zile oferita de Omnia Turism.
Prin Nisa , (link in romaneste) din pacate doar am trecut cu autocarul ruland mai incet pe Promenade des anglais asa ca am avut ocazia sa pozez cateva cladiri
si mai ales hotelul Negresco, proprietate si constructie a unui roman de etnie rroma care s-a stabilit la Monte Carlo undeva spre sfarsitul secolului al nouasprezecelea. Istoria acestui hotel si date despre Henri Negrescu gasiti in pagina istoric a hotelului: http://www.hotel-negresco-nice.com/un-peu-dhistoire.
In schimb am poposit in Cannes, statiune care mi-a ramas in suflet cu toata scumpetea preturilor ei. In poza, in spatele meu este cinematograful unde se desfasoara an de an Festivalul filmului de la Cannes, cu premiile numite Palme d'Or. Mai jos, un filmulet cu impresiunile in metal auriu ale palmelor actorilor si regizorilor premiati aici de-a lungul timpului.Am savurat fiecare secunda petrecuta in Cannes plimbandu-ma pe bulevardul la Croisette, chiar daca nu am hoinarit cine stie cat prin statiune. Ma durea deja destul de tare piciorul meu drept (cel beteag :p stiti voi...), eram la a patra zi de circuit, asa ca am ales un palmier liber :) si m-am tolanit la umbra lui pe un prosopel pe care il aveam in geanta, privind la multimea vesela de pe plaja.
stanga - da, erau gunoaie si pe acolo :p
dreapta - palmierul meu vazut de jos.
Plaja, parcul.
Dupa ce am stat cca 2 ore in Cannes, unii la plimbare, altii la plaja si baie in mare, dupa ce nu auzisem unde a spus ghidul ca trebuia sa venim la autocar, eu intelegand ca in acelasi loc in care ne lasase, si dupa ce din cauza mea si a unei doamne cu fiica dansei (mare minune ca ne-am intalnit si ca intelesesem la fel de gresit amandoua!) s-a intarziat 15 minute (ei, si ce atata tam-tam, cui ii parea rau daca ramaneam la Cannes? :)) :D ), in sfarsit am plecat la drum catre Barcelona si Calella, facand doar 2-3 popasuri scurte, de tigara si de toalete. Intr-un parculet unde am stat cateva minute sa mancam un sandvis am vazut pisici. Deja eram in Spania, deci acelea erau pisici spaniole. Oare cum se zice miau in spaniola? :)
In sfarsit, undeva la un miez de noapte, dupa ce ni s-au pus dvd-uri cu muzica si un film la tv in autocar, am ajuns, chiori de somn, in Calella. Acum urma distributia pe hoteluri, unii aveam hotelul Continental, de 2 stele, altii platisera in plus pt hotelul Garbi de 3 stele. La coborâre, alta dandana: nu fusesem de faţă cand ghidul si soferii spusesera ca noi, cei care vom sta la Continental, sa ne punem bagajele in cala dinspre usi, ca sa putem coborî rapid, pt ca nu se putea stationa prea mult in zona, langa hotel nefiind loc de parcare si nici de acces - era un sens unic si aveam de mers pe jos cca 2-300 de metri. Unii turisti aflasera chiar inainte cu cateva minute numele hotelului unde erau cazati. Asa ca dupa besteleala de rigoare, eu avand bagajele in partea cealalta, unde erau valizele celor de la Garbi, a urmat o alta surpriza: valijoara cea mica nu era la locul ei, ci in cala soferilor, pt ca deja nu mai era loc in autocar pt toate valizele. Am ametit de-a binelea. Pai, bine, fratilor, daca nici nu am ajuns bine in Spania, si deja nu mai e loc de bagaje, ce vom face la plecare?!?!?!? Probabil vom inchiria inca un vehicul pt valize, valijoare, sacose si paporniţe, nu?!??!
Dar hotarand ca fusese o zi mult prea frumoasa ca sa ma enervez si mai mult, mi-am zis ca ne vom descurca noi cumva peste o saptamana, dupa care mi-am luat sarsanalele in maini si pe un umar si hi! catre hotel huruind cu totii rotilele valizelor de parca eram o divizie de tancuri, asa se auzea grupa de la Continental in plina noapte. Cred ca am cam dat trezirea de la miezul noptii, ca eram in zona de oras a statiunii, dar asta este, cand locuiesti pe litoral, iti asumi toate riscurile nu? :p
Dupa cateva minute imi luam cheia de la dubla mea fara balcon si, cu geamul larg deschis, intr-o caldura semi-tropicala, am adormit bustean intr-un somn fara vise.
Bonus video - un crâmpei din Nice. Filmare din autocar.
Aceasta postare se refera la excursia Costa Brava 14 zile oferita de Omnia Turism.
am fost si eu, prin 2003, la Calella, in turul de 14 zile (7 de plaja). Tin minte ca am deturnat autocarul sa vizitam si Monte Carlo, nu era introdus in programul de vizite atunci, dar le-am dat o idee si l-au inclus dupa. Coasta de Azur este una din cele mai vechi zone litorale din Europa, hotelurile sunt vechi si luxoase. Totusi, nu as da nisipul fin de la Mamaia pentru cel de la Nice. Cum Mamaia este mereu aglomerata, disconfortul este asigurat (mizerie, aglomeratie). Si doua amintiri de la Calella: plaja urata era compensata de o piscna superba a hotelului, cu aer conditionat, nu-i mai stiu numele. A doua a fost la plecare, mic dejun inclus. Cum aveam de batut sute de km, romanul platit acasa in functie de eficienta (0) de la locul de munca s-a gandit sa-si faca sandwichuri, ca mancarea era la discretie, iar in benzinarii cel mai ieftin era 2,50. Dupa micul dejun, in care tavile aduse de personal se goleau instantaneu (eram 120 de turisti), a urmat un monolog al receptionerei. Suparat foc a inceput sa ne apostrofeze in legatura cu mancarea. I-am zis, ca sa imi verific cunostinteled e engleza, ca ei au preturi imense la sndwichiuri si noi, cu banii, deh, ce mai ramane de la conducatorii tarii. La care ea ne spne: nu vrem sa plecati flamanzi, da nici 5-20 de sandwichuri nu este normal sa va luati. Unul din colegii cu care descopeream Calella isi facuse 20 de sandwichuiri, ramanea in Budapest si si-a facut omul provizii. Deh, asa e romanul cand pleaca poe afara. Peste vreo 2 ani am vizitat Versailles, cu o cucoana care s-a prezentat ca o fosta directoare prin radioul national. Plecasem de vreo 5 zile din Bucuresti si cum eu nu plec cu mancare de acasa, in speranta ca la preturile din vest voi tine o drastica cura de slabire, femeia ma serveste cu un sandwich. Ulterior imi pica fisa: la 5 zile de la plecare inca erau gustari facute de acasa. Vorba lui Doru Octavian Dumitru: suntem singurul popor din lume care merge la restaurant cu mâncare de acasa.
RăspundețiȘtergereAm vazut si eu colegi de autocar care isi puneau seara mancare in farfurie de cate 3-4 ori, ca sa manance din fiecare fel adus pe bufet, si de fiecare data farfuria era plina cu varf. Pe undeva, ii inteleg, erau aceiasi care la pranz mancau o napolitana sau o ciocolatica gen Mars.
ȘtergereN-am luat niciodata sandviciuri sau mancare de la masa. Uneori mai iau cate o felie de paine sau un fruct, daca avem la desert. Si da, :))) fac parte din categoria care-si ia mancare de acasa: pate, cascaval, unt (asta se termina rapid sau il arunc ca se mucegaieste de caldura), ceva rosii pt o zi sau 2, branza topita. Uneori mi se face lehamite de aceeasi mancare si mai cumpar si de la ei, asa ca mai aduc acasa vreo 2-3 conserve. De mancat acolo imi propun sa mananc de 2-3 ori, la pranz, ca sa vad mancarurile lor specifice ce gust au. Nu-mi permit sa cheltui mai mult de 200-250 de euro de calatorie, si cel mai mult se duce pe obiective atunci cand pot fi vazute pe interior. In afara de banii astia de multe ori se mai adauga si transportul + cazarea 2 nopti la Bucuresti. Asta inseamna inca vreo suta de euro.
Dar sa revenim. intr-un fel, au dreptate hotelierii care pun portie cand au grupuri de turisti din Romania. Odata, eram in Franta, la Annecy, parca (exc. de Elvetia) am ramas flamanda, pt ca mancarea disparuse inclusiv din farfuriile celor care au ajuns un pic mai tarziu la micul dejun. Bineinteles ca nu am primit alta portie. De altfel, nici nu am cerut-o, mi-era mie jena de ce avea sa gandeasca ospatarul la adresa romanilor care imi furasera mancarea.